ultima zi din an

on joi, 31 decembrie 2009

In primul rand, la multi, multi, multi ani, mami! [pentru frumoasa varsta pe care o implinesti azi]
In al 2-lea rand, sper ca 2010 va fi mult mai bun decat 2009 [iar 2011 va fi si mai bun].
Doresc tuturor tot ceea ce imi doresc si eu pentru mine.
Deci, LA MULTI ANI!




[Abba- Happy New Year ]

Niste raspunsuri...

on duminică, 27 decembrie 2009

Dupa o noapte aproape alba si cu niste ochi destul de rosii, spun ca nu, nu-mi pare rau; pentru ca totul vine cu un scop. Nu am sters din minte absolut nimic- nici macar cea mai mica secunda din tot cea ce a fost in ultimele luni insa vine un moment in care simti ca nu mai poti. Ca o greutate prea mare te apasa. Simti ca vrei sa mergeti mai departe dar singurca care o face pe deplin esti tu[ adica eu in cazul de fata]. Nu o sa fie un post despre tot ceea ce simt eu acum, despre ce cred. Nu o sa ma apuc sa insir tot ceea ce nu am spus, toate temerile mele pe care le aveam, intrebarile. Nu o sa mai imi pun intrebari. Si toate astea pentru ca nu vreau sa 'stric' amintirea a ceea cea fost. Pentru ca a fost prea frumos. Si am avut ce invata din fiecare secunda petrecuta alaturi de... tot ceea ce sper e ca eu sa nu fi fost singura care 'si-a luat notite'.

De ce? Pentru ca ma luptam cu morile de vant. Pentru ca nu vreau sa fiu colacul de salvare al nimanui. Pentru ca am incetat sa ma simt ca un obiect pe care il lasi undeva unde il stii 'safe', pleci si dupa, te intorci. Pentru ca vreau sa ma gandesc si la mine. Pentru ca nu am fost egoista. Pentru ca eu ma gandeam inainte de fiecare decizie si nici pe mine nu m-a invatat nimeni "ce? cand? cum?" sa spun/fac. " Pentru ca mi s-a luat ca tot ceea ce construiam sa se naruie precum un castel de carti. Pentru ca am o limita. Pentru ca am gandit matur, chiar daca eu eram "aia mai mica".

Eu nu voi fi singura niciodata. Spre deosebire de altii, am prieteni. Genul de persoane care imi sunt aproape chiar si atuci cand o dau in bara [ pentru ca nimeni nu e prefect]. Persoanele pe care stiu ca le pot suna si la 3 dimineata si nu-mi vor da ignore. Am familia care niciodata nu a incetat sa fie acolo, chiar si atunci cand credeam ca ei sunt singurii din univers care nu ma inteleg.

Nu merita sa plangi pentru nimeni, iar cei care te merita, nu te vor face sa plangi!

Aia mica e majora

Cea mai frumoasa zi - 26 Decembrie.
Stiu ca eram la masa si cu ochii aproape inlacrimati ii spuneam lui Bogdan "daca nu mai vine nimeni, eu plang!" Ca prin minune, restul invitatilor au aparut pe usa, s-a dat startul la petrecere[ I-ul dans: Boldeneasca, se stie]. Si am fost prinsa in iures. A urmat tortul. Si dorintele- multe, foarte multe. Si poze. Si zambete. Am tipat. Am chiuit. M-am trezit ca brusc s-a terminat. Dar urmeaza altul- Duda, pregateste-te:)).
Am adormit la 6 dimineata, citind povestea din cartea de colorat primita de la Mada. Desi inca nu am 'cules' toate pozele, iata atmosfera de ieri, 26 Decembrie 2009



2 X mov = Noi




"Printul fermecat" de la Mada





Trompetele:D




"Visele mele se implinesc cand bat din palme sau cand clipesc"



Cel mai frumos buchet. Jtm.



Pentru ca am fost un copil cuminte:D o:)

18 ani :X :X

on vineri, 25 decembrie 2009



Pentru ca:

"Visele mele se implinesc
Cat bat din palme sau cat clipesc
Respir iubire, manac iubire
Va dau la toti si va molipsesc
Nimic in lume nu ma opreste
Sa urlu tare "Sunt fericit !"
Nu-mi strigati ce sa fac
Fiindca timpu-i un ac
Iar noi suntem ata din el."


Poveste de Craciun

on joi, 24 decembrie 2009

Zapada deja incepuse sa se topeasca. Intr-un final puteau si ei sa admire bradutul stramb din centru fara sa mai spuna ca au inghetat de frig. Totul parea "in tipar" pana cand... in drumul lor... in parcarea de langa blocul ei, ea observa ceva. Da, era o luminita. El, preocupat de alte lucruri[ grijile astea cotidiene...] nu i-a dat atentie cand... un zgomot ciudat il facu sa ridice privirea spre acoperisul blocului. Da, era sania mosului!

Ce ar fi sa-i furam mosului sania?! intreba ea cu o sclipire in ochi


Dupa cateva ezitari, cei doi erau in sania Mosului, cautand in sacul plin cu mii de cadouri. Sania zbura peste blocuri, peste dealuri, peste munti, peste ... peste tot pana cand renul cu nasul rosu- Rudolf- s'a intors brusc si a zis "Nu mai am benzina:-?? "

etc

on miercuri, 23 decembrie 2009

Tragem de un fir de ata. E stramt aici... dar te poti pierde. In ganduri si scenarii fictive. Se topeste zapada. Cad turturii.


Dj Aligator feat. Kaya Bruel - Here comes the rain
Asculta mai multe audio Muzica
[4 days left]

Epilog

on duminică, 20 decembrie 2009

26 decembrie 1991- ningea cu fulgi mari de nea.
Cristina- 17 ani, 11 luni, 3 saptamani, 3 zile, fericita.

Cand eram mica imi ziceam "cand o sa fiu eu mare...o sa....si... si....si o sa mai.....". Ceva imi spune ca pana acum nu a fost punct de pe lista neimplinit. Adica sunt o persoana pe deplin implinita. Care a ajuns unde si cum si-a dorit. Care a luat cate un pic din toate dar suficient pentru ea insasi. Care a ras dar a si plans. Care a dormit si a avut o tona de vise dar care a si pierdut noptile cu ochii atintiti in tavan. Melodia care-mi ravasea amintirile. Marea. Castelele de nisip. Muntele si razele de soare. De la primii pasi la prima dezamagire. Pas cu pas, mi-am construit propriul univers.



PS.
Acum ceva timp, prin vara, am ascultat putin dintr-o melodie care mi-a placut mult, mult. Acum mi-am amintit de ea. Vama Veche- Epilog.


Celor care cred ca lumea asta cu iubire va scapa
Celor care cred ca Dragostea va mai schimba ceva
Le vom cinta, le vom canta le vom spune asa:

Nimeni n-o sa iti explice ce e dragostea
Asta singur intr-o zi de vara-o vei afla
Si atunci sa nu uiti de inima ta

Binele si Rau-n jurul tau se vor juca
Lumea asta moarta va-ncerca sa-ti fure dragostea
Niciodata sa nu uiti de inima ta

Celor care cred ca Visele nu pot muri,
Celor care stiu ca Ura nu naste copii
Le vom cinta, le vom canta le vom spune-asa



Nimeni n-o sa iti explice ce e Dragostea
Asta singur intr-o zi de vara-o vei afla
Si atunci sa uiti de inima ta

Binele si Rau-n jurul tau se vor juca
Lumea asta moarta va-ncerca sa-ti fure Dragostea
Niciodata sa nu uiti de inïma ta


vama veche - epilog
Asculta mai multe audio Muzica

ultimele zile

on vineri, 18 decembrie 2009

  • promotie la vodafone [unde am inghetat de frig]
  • seara visam numai ''mii de minute si telefoane cadou numai la vodafone"
  • am renuntat la promotie dupa doar 2 zile [ parta buna a lucrurilor: am devenit relativ imuna la frig]
  • spectacol umanitar [ copii=fericiti, noi= no comm]
  • m-am dat cu saniuta cu verisoara mea:X si era sa intram in masini, garduri... dar n'am intrat. nu mult:d
  • am facut ingerasi de zapada cu iub [si al meu a iesit mai frumos:x cred:)) ]
  • ne-am batut cu zapada si am inghetat de frig[ el mai mult]
  • mi-am pus mosul cu luminite in geam:x
  • am trimis invitatii si am facut selectii pana mi-au amortit degetele pe tastatura
  • a inceput numaratoarea inversa [ 8 days left 'till my sweet 18een]

once upon a time...

on luni, 14 decembrie 2009


Acum 6 luni mergeam la un film. Sidney White si cei 7 tocilari. Trebuia sa ne intalnim la ora X si eu intarziasem. Cand am aparut mi-ai aratat ceasul ... stiu...intarziasem. In momentul acela sigur nu te-ai gandit ca aveai sa te obisnuiesti cu asta. A urmat cea mai frumoasa vara. Si... toamna. Si iarna. Toate cu bune si rele; dar mai ales cu bune. Iar povestea continua chiar daca la inceput a avut in rolurile principale 2 minori, mai apoi o minora si un major cu permis iar.. in viitorul apropiat 2 majori. Gandindu-ma la aceste 6 luni, as scrie pana as consuma toata hartia din lume, toata pasta de pix sau, in cazul de fata, as epuiza toate caracterele disponibile pentru acest post. Pe de alta parte, as putea sa o iau pe o cale mai scurta, renuntand la miile de cuvinte, rezumandu-ma la doar 2 care inglobeaza in ele TOTUL : TE IUBESC!


Morandi - Colors
Asculta mai multe audio Muzica


PS
stiu ca inca nu e 15 decembrie dar... mai sunt 2 ore [aprox]

Menit sa nu-si dea seama

on sâmbătă, 12 decembrie 2009

Pe birou nu a mai gasit decat o coala rupta in zeci de bucati. A incercat sa-i descifreze scrisul marunt.


... multe de spus, multe ganduri, dorinte, frustrari, incertitudini, intrebari fara raspuns si reprosuri. Pacat ca nu le'am notat la timp si au ramas undeva intr-un sertaras ascuns bine in mintea mea. Zeci de scene mi se infatiseaza in fata ochilor. Cu aceleasi imagini adorm. Si ma mai intreb de ce sunt trista, de ce zambesc fortat. Cand am incetat sa mai fiu EU?!


Vrand sa se grabeasca, a lovit cu mana ceasca de cafea. Un lichid aproape negru a invaluit hartia. Nu a aflat niciodata ce gandea ea.

Que seara, sera

on miercuri, 9 decembrie 2009

E mult prea frig pentru gustul meu. Am devenit dependenta de fular si manusi si ma gandesc cu o oarecare 'groaza' la zilele in care vom face promotie la Vodafone. Mi-a placut ziua de astazi mai ales pentru ca am realizat ca e ultimul meu Craciun cu EI in formula actuala- elevi in clasa XII-E. Inevitabil, ma gandesc la majoratul meu. Si la ziua de maine. Iar restul e tacere... Que sera, sera


Poveste de Craciun- Spectacol umanitar

on marți, 8 decembrie 2009



Se spune ca de sarbatori trebuie sa fim mai buni!
Craciunul tau poate fi mai frumos ajutandu-i si pe altii!

Si eu voi vota

on luni, 7 decembrie 2009

Pentru ca deja politica din Romania ma lasa rece, nu voi spune nimic despre ce s-a intamplat ieri sau azi... nu-mi voi da cu parerea. I-am spus eu cuiva fix acum un an[ la Bucuresti, cam pe la ora 11, intr-o sala de la British Council] ca sunt apolitica si mi-a spus ca nu se merita la noi in tara. Multe nu se merita.

Azi e luni si cineva mi-a spus la poza pt buletin ca arat ca in clasa a VIII-a.[ Sper sa arat de 25 de ani si cand voi avea 40:D]. Si tot azi am descoperit ca poezia lui Blaga nu e chiar atat de 'najpa';))
In schimb, tema la engleza, da. Si toate asta ca sa nu vorbesc de Basescu sau Geoana...

Amintiri din copilarie - Ep "Mos Nicolae"

on duminică, 6 decembrie 2009


Tot ce e frumos trece repede. Asa si cu Mos Nicolae. A venit, a lasat, a plecat. Poate totul se desfasoara prea repede.
Inainte[ gradinita + cativa ani dupa] incepeam sa-i scriu mosului de la inceputul lui Noiembrie- faceam liste cu 'dorinte' pentru mine, mami, tati, bunici... Credeam ca mosul e un fel de Banca Romana cu fonduri nelimitate si o impresionanta putere de a implini dorintele celor din jur. Celor cuminti, se subintelege. Acum realizez ca in 18 ani nu am primit niciun bat cu fundita. Revin la idee. Pe la inceputul lui Decembrie deja ma apucam sa-i scriu lui Mos Craciun. Era o lista ceva mai mare mereu. Poate datorita faptului ca, ma gandeam eu, Mos Nicolae nu-mi va aduce chiar tot ce scrisesem eu in scrisorica.
5 Decembrie - incepea operatiunea 'ghetutele'- spalat, dat cu crema, lustruit, pus la usa. Si asa incepa asteptarea... pentru ca Mosul mereu se lasa asteptat. Sau asta era doar o impresie din moment ce eu incepeam sa'l 'pandesc' de la ora 13- 14:D Oricum, El mereu venea. Imi umplea ghetutele. Dupa ceva timp, am realizat eu ca pot sa las la usa si vreo 2-3 perechi de ghete, nu numai una:)). Da, mereu le umplea. Dupa ce imi vedeam cadourile[ asta mai ales in timpul anilor de gradinita] incepea sa ma macine un sentiment de teama : "Daca se intoarce si mi le ia inapoi?!" dar mereu ma trezeam dimineata si le vedeam in camera "Ce copil cuminte sunt!" . Si asa incepea o serie noua de nazbatii pentru ca mosul odata pelcat, nu se mai intorcea decat dupa un an. Si bunica iar ma ameninta ca daca nu-mi strang jucariile/mananc/ dorm/ etc mosul nu mai vine. Cam dupa 15 decembrie realizam ca se apropie celalat mos si mancam, strangeam jucariile, dormeam.
Revenind la Mos Nicolae.. nu mai e la fel. Lipseste emotia- cel putin pentru mine. Aseara...mosul a venit, a lasat, a plecat!


Let it snow! Let it snow! Let it snow!
Asculta mai multe audio Muzica

Multumesc mosului pentru cadouri! Mosului- subliniez asta- pentru ca El intr-adevar exista! si cine nu crede e... prostanac. am zis:D

21:44

on joi, 3 decembrie 2009

sunt momente in care simti ca nu ai nevoie de nimic. ca totul e bine asa cum e, fara retusuri, fara cuvinte. azi, in urma unui val de plictiseala, ma gandeam cum ar fi fost sa fi trait acum vreo 200- 250 de ani cand nu exista nici urma de tehnologie, cand iubitii isi scriau scrisori - nu stiau ei de mail, mess sau sms'uri. eu cred ca erau mai fericiti! as fi vrut sa port rochie cu crinolina. si voaleta. si umbreluta.

deci nu

Mada: tu ce vrei de ziua ta?
Mada: :d
.Cristina: nu si tu
.Cristina: :))
.Cristina: te rooooooooooooogggggggggg
Mada: nu te intreb ce-ti doresti, ca o sa-mi spui sanatate si imunitate le gripa porcina
Mada: si asta nu prea pot sa-ti ofer
Mada: :))
.Cristina: sa'mi cumperi bac'ul
.Cristina: :)))
Mada: nu pot
Mada: :d
Mada: l-as cumparar si pentru mine
.Cristina: pacat
Mada: dar nu pot
Mada: :))
.Cristina: maare pacat
.Cristina::))
Mada: altceva?
Mada: :d
Mada: bine
Mada: in afara de boltar
Mada: =))
.Cristina: auzi duda
.Cristina: da' tu ce vrei?
.Cristina: :d
.Cristina: de ziua ta?
Mada: lasa
Mada: ca pana la ziua mea mai sunt doua luni aproape
Mada: prima e ziua ta
Mada: uite
Mada: eu vreu clatite cu dulceata de dude negre
Mada: :))
.Cristina: :))
Mada: tu ce vrei?
.Cristina: eu pot sa;ti spun ce nu vreau
.Cristina: :d
Mada: lasa
Mada: ca si eu pot sa-ti spun ce nu vreu
Mada: :))
.Cristina: pai le luam prin eliminare
.Cristina: dhaaa
.Cristina: logic
.Cristina: :))
Mada: bun
Mada: deci
Mada: animale de plus
Mada: exclus
.Cristina: da
.Cristina: =))
.Cristina: mi;ai ghicit gandurile
.Cristina: :d
Mada: chestii roz, iar e exclus
Mada: tu
Mada: iar nu vrei
Mada: flori de plastic
Mada: =))
.Cristina: da
.Cristina: logic
.Cristina: :))
Mada: pai nici eu nu vreau
......

.Cristina: daca ma mai intrebi de cadou, iti dau ignore
.Cristina: :))
Mada: hai
Mada: mai
Mada: ca discutia mergea chiar bine pana acum
Mada: :))
Mada: trebuia sa strici tu totu
.Cristina: :)))
.Cristina: era cv gen
.Cristina: rece..rece..rece...caldut
....

.Cristina: iti dau ignore
.Cristina: )
Mada: si ce daca
Mada: iti trimit mail-uri
....

Mada: sigur nu vrei un tricou cu buggs bunny?
...

aha... mda

sa spunem doar ca atunci cand esti acasa si te uiti ca si hipnotizat la telefon sau pc timpul trece foarte greu.

In cifre

on miercuri, 2 decembrie 2009

2 decembrie.
4 zile pana la Mos Nicolae.
7 zile pana la vacanta [de asta nu sunt prea sigura]
13 zile pana la ale noastre 6 luni
22 de zile pana la Mos Craciun.
23 de zile pana la Craciun
24 de zile pana la majoratul meu.
29 de zile pana la Revelion.
30 de zile si vom scrie 2010.
55 de zile pana cand Mada va fi majora[ oficial]
....
mult mai multe zile pana la BAC:d

Acum cativa ani

on luni, 30 noiembrie 2009

Ma uitam zilele trecute pe blogul meu vechi. Posturi dragute. Realiste[ unele]. Posturi despre aceleasi persoane, aceeasi lume avand acelasi autor.
Am facut o selectie si....

Entry for April 30, 2009

si daca am fi avut 2 ani ne'am fi certat pe lopetele si castele de nisip

daca am fi avut 7 ani, pe avioane si pixuri

si chair cand suntem mari, continuam sa ne impiedicam de nimicuri



Entry for March 16, 2009

o sa'mi fac o casa pe luna. o sa am niste vecini mici si verzi. o sa ''zbor'' pana la magazinul din colt...la zeci de km departare. o sa fie bine:).





Entry for February 15, 2009

iti aduci aminte cand mi'am cumparat culori? am vrut sa desenez o lume asa cum vreau eu. nu am vrut sa ma ajuti. imi era teama ca vei modifica conturul. liniile erau trasate nu tocmai drept. imi placea albastrul. mi'ai spus ca e culoarea apei. ti'am dat desenul sa il pastrezi pentru mine. l'am gasit intr'o mapa. era atat de perfect! nu as fi schimbat nimic la el. l'am lasat la geam si am plecat grabita. intre timp a inceput ploaia. rozul s'a amestecat cu negru. totul era de nerecunoscut. mi'ai spus ca totul se schimba. am vrut sa cred... iti mai aduci aminte cad ma oglindeam in apa...




emoticon

one day, you'll search for my presence, you'll need my advice...you'll miss even my jokes, even my fears. you'll see just a straight face,an empty soul as everything will be gone.

sweet memories! and like this they will remain because I'm afraid that that day has come. we won't walk togheter anymore... there are too many words that haven't been told.


Entry for December 19, 2008

I've taken so many painkillers that I've begun to dream with the eyes wide open! I've begun to see snow in June and shadows crying every night!


Bring me to the reality! To my reality!

Show me reasons to forgive, to cry, to love but without any explanation! Don't speak when you don't have to and just leave me alone, facing all that you have faced, too!

Stay there and appear just when I need you! Keep all your words as I would never ask for them!



Entry for December 04, 2008

d aca tu n'ai fi fost tu iar eu nu as fi fost eu...am fi fost mai ceva ca Brad Pitt & Angelina Jolie




adevar sau provocare?

cursa dintre toti cei care alearga si cel care va atinge primul linia de sosire e dura! pe traseu se intampla tot felul de lucruri...auzi din spate tot felul de shushoteli...important e sa nu intorci capul pentru ca si cei din fata iti pot pune o piedica atunci cand te astepti mai putin.
adevar e ceea ce crezi tu, provocarea vine atunci cand te confrunti cu parerile altora! adevar e ce simti acum, ce as vrea sa'ti spun [dar nu stiu cum], provocare ar fi sa mai simt acelasi lucru si maine si sa'mi gasesc aceleasi cuvinte pentru a'ti spune! adevar sunt eu, provocarea esti tu!




Negru, negru, gri

on joi, 26 noiembrie 2009

Sunt zile in care as vrea sa fiu si eu nepasatoare ca altii. Am fi o lume de ingrati, de cinici. Ar fi frumos. Am trai linistiti in prostia noastra bucurandu-ne din plin de toate tampeniile din jurul nostru. Am ramane un moment uimiti de vreun rar moment de luciditate al unui prost cu mot dar, vai! ce bine ca-si revine! Suntem toti uniformizati. O adunatura de chipuri comune, ganduri comune, iubiri comune, vise comune. Lumea e un cerc vicios.

Gand fugitiv

on luni, 23 noiembrie 2009

Si dupa cum spuneau batranii, "dupa furtuna, vine si vreme buna" , pe cerul din mintea mea a iesit brusc un curcubeu mare, insotit de niste norisori pufosi si un soare pe masura. Astept zilele urmatoare.


ar fi putut fi...

on sâmbătă, 21 noiembrie 2009

Parca vad masina parcurgand km dupa km. Aud muzica. Telefonul tinut in partea dreapta care indica ora exacta. Care nu arata niciun mesaj sau apel de la mine. Nu e greu sa-mi imaginez fumul de tigara care urca spre tavan serpuind, ademenind, facandu-ti ochii sa lacrimeze. Sau paharele care se golesc unul dupa altul. Asa o sa inceapa...
Eu incerc sa-mi gasesc locul. Stiu ca intr-un tarziu voi reusi.
Totul a fost/este doar un castel din carti de joc construit in 5 luni.

Natalie Imbruglia - Want
Asculta mai multe audio Muzica

I hope you'll get all that you want!


ps. Multumesc, Mada, pentru melodie:)

De maine...

on miercuri, 18 noiembrie 2009

Intotdeauna voi gasi ceva mult mai interesant decat lectia la geografie, comentariul la romana sau anii de domnie ai lui X, Y , Z. Cum ar spune Mada, vegetez. Si asta de cand a inceput scoala. Azi s-a resimtit intr-o forma foarte accentuata. Si nici macar nu am citit 5 randuri din cartea care aseara nu ma lasa sa adorm. Si am gripa. Genul de gripa care apare cand ai nevoie. Indeajuns de puternica incat sa te faca sa lipsesti de la primele ore insa suficient de slaba incat sa nu ma impiedice sa ies din casa azi la ora 4.

Cronicile unei zile nereusite

on vineri, 13 noiembrie 2009

NB
Niciodata sa nu-ti faci planuri! Mereu vor fi date peste cap!

Indefinit

on joi, 12 noiembrie 2009

Primele doua minute de asteptare trec greu intotdeauna. Incepi sa numeri masinile, pomii, sa te uiti la telefon din secunda in secunda. Mereu am detestat explicatiile de orice fel. Desi uneori am un interes ascuns pentru detalii. Azi am vrut sa trec neobservata. Cred ca a fost printre putinele zile cand nu am avut chef sa vad, sa aud, sa raspund, sa simt, sa privesc, sa ma trezesc. Azi totul mi s-a parut un discurs formal, doar de dragul de a fi.
Uneori mi-e dor de "vechile obiceiuri". Alteori mi-e teama sa revin la ele. Sunt momente in care numar zilele precum un damnat. Octombrie a fost cea mai urata luna din 2009. Si asta pe buna dreptate. Din Noiembrie a mai ramas putin iar Decembrie bate la usa. O sa vina si o sa treaca. Ciclicitate.
O sa facem ingerasi pe zapada! O sa ne inghete fata privind fulgii de nea! Totusi, ziua de azi a fost precum cerul: gri cu putine tente rosiatice si puternice accente albastre.

sarbatorile vin!

on sâmbătă, 7 noiembrie 2009

ma gandeam zilele trecute la reclamele de craciun care intarziuau sa apara desi e noiembrie. acum aprox 10 min am "savurat" pa prima tv prima reclama de craciun 2009:x
Enjoy!

Ganduri de ora 22

on vineri, 6 noiembrie 2009

E despre cum sa ai totul si, paradoxal, sa nu ai nimic. Sunt atatea lucruri care mi se strecoara printre degete intrucat refuz sa cred ca exista ceva ce nu e omis. Mi-aduc aminte cand i-am spus cuiva ca detaliile fac diferenta. Nu m-a crezut si a continuat sa gandeasca lucrurile la fel de "obtuz". Asta acum vreo 2 ani. Sper sa se fi schimbat intre timp lucrurile... nu as vrea sa dea nastere unei generatii de adolescenti frustrati.
Am spus ca nu m-am schimbat dar falsitatea aceste ipoteze este destul de notabila. De la un timp schimbam totul. Incepem cu samponul, terminam cu propria viata. Cineva spunea odata ca nu ii intelege pe cei ce "se intorc in trecut, cautand sa repare lucruri, sa ierte, sa iubeasca". Pe moment, nu am crezut. Dar ce sens ar mai avea atunci arhicunoscuta fraza " Viata merge inainte!" daca noi regresam?!

:x

on miercuri, 4 noiembrie 2009

Reamon- Supergirl

['cause the world is in her hands]


reamon -supergirl
Asculta mai multe audio Muzica

You can tell by the way, she walks that she's my girl
You can tell by the way, she talks that she rules the world.
You can see in her eyes that no one is her chain.
She's my girl, my supergirl.

And then she'd say, it's Ok, I got lost on the way
but I'm a supergirl, and supergirls don't cry.
And then she'd say, it's alright, I got home late tast night,
but I'm a supergirl, and supergirls just fly.

And then she'd say that nothing can go wrong.
When you're in love, what can go wrong?
And then she'd laugh the nightime into day
pushing her fear further long.

And then she'd say, it's Ok, I got lost on the way
but I'm a supergirl, and supergirls don't cry.
And then she'd say, it's alright, I got home, late last night
but I'm a supergirl, and supergirls just fly.

And then she'd shout down the line tell me she's got no more time
'cause she's a supergirl, and supergirls don't hide.
And then she'd scream in my face, tell me that leave, leave this place
'cause she's a supergirl, and supergirls just fly

Yes, she's a supergirl, a supergirl,
she's sewing seeds, she's burning trees
She's sewing seeds, she's burning trees,
yes, she's a supergirl, a supergirl, a supergirl, my supergirl..

prietenii stiu de ce!

on luni, 2 noiembrie 2009

pentru ca azi ati fost acolo si m-ati sustinut in nebunia mea. pentru ca mi-ati dat sfaturi. pentru ca v-ati pus in locul meu. pentru ca m-ati ascultat. pentru ca m-ati facut sa rad. pentru ca sunteti voi: mada, denny[puisor & pui] si placinta[ aka Banel]! Multumesc>:D<

"poate" sau "poveste pe intelesul celor mici"

on vineri, 30 octombrie 2009

cineva vede sentimentele precum niste mere rosii stralucitoare ingramadite pe o taraba. alege unul si pleaca multumit. La urmatoarea taraba vede alte mere.[?!]


in loc de ... orice altceva

on marți, 27 octombrie 2009

Iti trebuie mult. Si uneori ma intreb daca e o chestie ce tine de libertate sau prea multa libertate. Culmea, scriu si ascult aceeasi melodie. Poate e predestinat.. sa nu ne dam seama, sa ne ascundem in spatele unor subtilitati. Iar restul e tacere. Din nou.

Memento 2

Stii, in fiecare dimineata am cate o idee geniala, dar nu am timp sa o si astern pe hartie. La ora 8,50 - 8,55 vad acelasi Passat facand stanga in fata Liceului de Muzica. Mereu ma uit la stopurile lui care parca sunt prea ... rosii. Cam tot la aceeasi ora, pe trecerea de pietoni ma intalnesc cu o tanti pe care inainte o vedeam pe langa Petru Cercel. Asta inseamna ca ori eu am ajuns prea devreme pe trecerea de pietoni, ori ea e in intarziere. In fiecare dimineta ma intreb ce cauta frunzele acela galbene, frumoase pe jos, prin tot praful, calcate in picioare de toate lumea. Nu inteleg de ce plec de cacasa la fara 10/ 9 indiferent cat de devreme m-as fi trezit. Uneori am norocul de a merge in spatele vreunei fete pe tocuri care habar n-are cum sa mearga drept. Ma tot intreb cum de nu ii ia tocul ala la fuga. Sau nimeresc in spatele vreunei fete EMO care isi expune iritata gandurile la telefon Deci daca ei nu ii palce cum ma imbrac e treaba ei. Deci daca mie imi place...ce ii pasa ei..nu? deci... ti-am povestit de .... Dar cum eu merg gandind-ma la ale mele probleme existentiale, nu am timp sa fiu atenta la toata discutia si o depasesc. Odata stiu ca mergeam in spatele unui baietele de la Scoala de Muzica. Avea si el juma” de metru si cara o vioara mare cat el. Si era frig. El se grabea la cursuri, eu nu. Probabil aveam vreo ora neinteresanta.
O sa-mi fie dor....

sambata, 24

on sâmbătă, 24 octombrie 2009




Azi am vrut doar sa fiu din nou in locul in care uitam de tot si de toate. Am ramas insa prizoniera celor 4 pereti ce-mi dadeau un fior claustrofobic. Prizoniera orasului cu soare. De ar fi avut o putere atat de mare incat sa-mi arda amintirile....

DreamSeller

on vineri, 23 octombrie 2009

as we grow up, we don't have time enough for the silly little things that used to make us happy.


Flashback

on luni, 19 octombrie 2009



Iti mai aduci aminte
cand fugeam
prin ploaie -
cumparam
fericire la un pret de nimic.
Ni se parea scumpa
dar era
ca un drog.
Vedeam afise
era spectacol
aveau bilete in primul rand -
ne luam si noi
vroiam sa ne vedem viata pe o scena
sa radem de ... noi.
Sala de spectacol:
intuneric
privirile ni se intalneau
si nu ne agream spoturile publicitare de la inceput.
Atunci imi placea sa calc in baltoace
azi le ocolesc
ca pe un jalon
in poligonul plin cu ceata, vise, linii albe.


O sa ajungi sa vrei sa te opresti...

[Flashback~ poezie, creatie proprie, aviz amatorilor de copy-> paste:D ]

clipele ce vin

on duminică, 18 octombrie 2009

... duminica, 18 octombrie 2009. Astazi am stiut in ce zi suntem fara sa ma uit in calendar. Poate pentru ca am inceput sa simt din plin clipele petrecute aici. acasa. Targoviste. Nu pot sa nu ma gandesc la octombrie 2010 cand multe se vor schimba, incepand cu orasul, sfarsind cu ... colegii. Imi va fi dor de orasul portocaliu[ :)) ] si de trotuarul plin cu nisip dinspre Parcul Chindia. Imi va lipsi drumul spre liceu. Voi tanji dupa clipele petrecute alaturi de parintii mei si de zilele calduroase de vara. Va urma o tentativa de 'sunt independenta!' adica voi incerca sa par stapana pe situatie desi, in sinea mea, as da orice sa ma intorc acasa, nu in camera impersonala de camin. Totusi, e tardiv sa ma gandesc de acum la iernile geroase de la Brasov[si ursii], cursurile si zilele libere. Prefer sa ma gandesc la cele mai dragute lucruri de pana acum. Ziua de azi de exemplu~ care a fost un pachet all inclusive cu ploaie, vant si frig. Si noi 2 mergand la brat sub o umbrela. Strazi pustii si multe picaturi de ploaie. Ziua de poimaine~ cand parintii mei vor sarbatori 19 ani de mariaj. La multi ani! Ziua cand va veni Mos Nicolae! Ziua cand vom avea 6 luni! Ziua cand va veni Mos Craciun! Ziua cand voi fi majora! Ziua cand vom da BAC'ul!

viva forever

on vineri, 16 octombrie 2009


Spice Girls - Viva forever
Asculta mai multe audio Muzica

...because there are things that are meant to live forever.

Vine Mos Nicolae!

on marți, 13 octombrie 2009



Cand eram mica stiam ca atunci cand bunicii culeg strugurii sau se raceste vremea, cand nu mai ies copii afara pentru ca e foarte frig, cand se micsoreaza ziua, ceva urmeaza sa se intample. ori incepeam gradinita ori... incepeam gradinita:-??
Daca inchid ochii in vin in minte imagini din copilarie: covorul de frunze din curtea bunicilor, caisul fara frunze care arata foarte caraghios, ploaia mocaneasca de toamna si cerculetele concentrice pe care picaturile de ploaie le faceau langa treptele scarii. Daca ma gandesc la iarna, vad acelasi cais din gradinita bunicilor acoperit de nea. Vad becul din strada cu lumina verde- albastruie ce batea pe el, dandu-i reflexe, trimitandu-ma cu gandul la povestile pe care le ascultam cu bunicul seara, la radio.
Astazi era ceva in aer. Ceva ce ma ducea cu gandul la sarbatorile de iarna. La frigul care nu ma lasa sa ies din casa. La peisajele ce ma faceau sa-mi lipesc nasul de geam si sa raman asa, nemiscata, numarand fulgii mari de nea. Astazi i-am spus Madalinei in timpul orei de istorie" Vine Mos Nicolae!!"

bazar sentimental

on joi, 8 octombrie 2009


daca ar fi fost o saptamana, as fi numit-o joaca de copil. dar nu, e mai mult. mult mai mult decat credeam chiar. sunt atatea lucruri pe care le gandesc si nu le rostesc. in mod sigur ele ar schimba mult. pana si imaginea de 'jumatate neimplicata'. niciodata nu am fost statornica in plan sentimental dar am inceput sa invat asta. acum aproape 4 luni. uneori zilele par trase la indigo. alteori par achizitionate dintr-un magazin de vise haut cuture. alteori sunt invalmasite. ca intr-un bazar. un bazar sentimental.


generatia noua

on sâmbătă, 3 octombrie 2009

In mod sigur copii mei vor invata intr-o Carabella renovata. Noi nu am avut norocul asta:))


Clasa noastra - banci naspa. la fel si peretii. si soba. Dar acolo invatam noi. Asta e tot ce conteaza




Undeva in curtea scolii. Ca de obicei, noi suntem pata de culoare:D




Mai jos vedeti cum se doarme'n post:D:))




In mod sigur, scoala nu ar fi aceeasi fara noi. Stiu, sunt modesta!

.

on luni, 28 septembrie 2009


Enrique Iglesias-Ring my bells
Asculta mai multe audio Politica


Ring my bell ring my bells
Ring my bell ring my bells
Ring my bell ring my bells
Ring my bell ring my bells

Sometimes you love it
Sometimes you don't
Sometimes you need it
Then you don't and you let go

Sometimes we rush it
Sometimes we fall
It doesn't matter baby
We can take it real slow

Cause the way that we touch
Is something that we can't deny
And the way that you move
Oh you make me feel alive
Now come on

Ring my bell ring my bells
Ring my bell ring my bells

You try to hide it
I know you do
When all you really want
Is me to come and get you

You move in closer
I feel you breathe
It's like the world just disappears
When you're around me
Oh

Cause the way that we touch
Is something that we can't deny
Oh yeah
And the way that you move
Oh you make me feel alive
So come on

And ring my bell ring my bells
Ring my bell ring my bells
Ring my bell ring my bells
Ring my bell ring my bells

I say you want
I say you need
I can tell by your face
You love the way it turns me on

I say you want
I say you need
I will do what it takes
And I would never do you wrong

Cause the way that we love
Is something that we can't fight
Oh no
I just can't get enough
Oh you make me feel alive
So come on

Ring my bell ring my bells
Ring my bell ring my bells

I say you want
I say you need
I can tell by the way you're looking at me
I turn you on

I say you want
I say you need
If you have what it takes
We don't have to wait
Let's get it on

Get it on!

Ring my bell ring my bells
Ring my bell ring my bells

Targoviste- Braila- Targoviste


" Mari, cand veneam spre tine am vazut vreo 5-6 nunti!"
"Da, toti se nenorocesc azi!:))"

Mari- mireasa. Eu- don'soara de onoare. Am fost la Braila. E super. M-as muta acolo si maine. Mai ales in blocul de langa faleza[ adica acolo e Dunarea:D]. cuvintele sunt de prisos pentru tot ce a insemnat 26 septembrie.

joi

on joi, 24 septembrie 2009

" vei scrie un post despre toamna, nu?" m-a intrebat azi in timp ce priveam apusul. nu, nu o sa scriu despre perioada de tranzitie dintre vara si iarna. nici despre noi. sambata plec la Braila. atat.

Romania. român. română

on miercuri, 23 septembrie 2009

sunt multe de zis. pe scurt, sunt mandră că sunt româncă!


PRIN PADURE PE CARARE
Asculta mai multe audio Muzica

Ghrorghe isi cumpara masina noua si ii zice si la ion. ion il intreaba ce culoare are masina ? el zice sitii cum ii ceru la apusu soarelui ? ion zice ca da . la care gheorghe no ii tot asa numa ca ii verde


Profesoara vorbi mult despre scopul vietii si rolul omului in societate. Apoi intreba: - Copii, ce ati dori sa auziti in timpul inmormantarii voastre? Vasile: - As dori ca oamenii sa spuna ca am fost un medic extraordinar, ca am salvat viata multor oameni… Maria: - Dar eu as dori ca toti sa spuna ca am fost o sotie buna, o mama si o bunica, sa ma iubeasca toti. - Dar tu, Ioane, ce ai dori sa auzi? - “Priviti! Se misca, se misca!!!”

[bancuri descoperite de Madallinna]

memento

deci... vineri, sambata, duminica- am fost cam plecata[majorat, 'goana dupa rochie', ză perănţ, ză boifrend, ză frenţ, ză relătivs,ză boifrend etc]. de luni tot incerc sa ma trezesc devreme. uneori reusesc, alte ori, nu. da... scoala. orele mi se par interminabile, pauzele prea scurte, profesorii schimbati[unii], noi plictisiti, adormiti. am facut negot cu carti si m-am plimbat. azi e miercuri si inca mai am castana, nuca si trifoiul:d. scriu si ma uit spre ele. acum teoretic ar trebui sa fac tema la engleza. practic, scriu acest post!

Orfelia si Gigel (ep 22)

on joi, 17 septembrie 2009

De dimineata am fost avertizata de Madallinna ca voi primi o leapsa. Alta:d. Si cum e vorba de creatie, in cele ce vor urma voi face uz de inspiratia mea ce a fost pusa destul de bine la pastrare pe timpul vacantei. Ca sa nu va bag in ceata, aici vedeti unde a ramas povestirea. Mai jos, vedeti continuarea. Sper sa va placa!


Nici nu a avut timp să-şi dea seama ce se întâmplă cu el, că se trezi în cu totul alt loc. De data aceasta era vorba de toaleta unui aeroport... Cineva bătea în uşă si o voce de femeie i se adresă:
- Gigele, dragule, eşti bine? Să-ţi aduc nişte furazolidon?
Era Orfelia.
-Sunt bine, lăsaţi-mă în pace! Nu ştiu cine sunteţi! -Ia uite şi la ăsta ce figuri mai face! Eu zic să spargem uşa! spuse Orfelia.
Însă, când au făcut acest lucru, au avut parte de o mare surpriză...


La ce va gândeaţi?! Imaginea era aparent una banala, Gigel la toaleta. Ce era însă dincolo de aparenţă... Totuşi, să nu intrăm în intimitatea omului. Sau poate da.
Spărgând uşa, Orfelia îl zăreşte pe iubitul, scumpul, indispensabilul Gigel foarte speriat, pitit într-un colţ al toaletei, vorbind cu... vasul de toaletă

- Nu, nu... nu ma fraiereşti tu pe mine! Neeeah! Crezi ca dacă ma aşez ma iei iar? Nu, nu! Eu..eu... eu sunt mai deştept. Deştept, da! Tu... tu...esşti un mare Idiooootttttt. Da. Să văd eu cine se mai aşează pe tine. Da, Da! Să văd eu! Arată-mi, Doamne, Prostul care s-o mai aleza acolo!
Orfelia păşeşte încet. Îl priveşte contemplativ. Prost mai e! Auzi... să vorbească cu vasul de toaleta! Hai, când mai vorbea cu oglinda, cu găinile, cu Stănica, vaca noastră, il mai înţelegeam! Dar cu vasul de toaleta...
- Gigele, ce faci, mă acolo? Avem treaba acasă, hai! Scoală şi hai mai repede. E coada în spatele tău.
-Nu. EL vrea sa mă ia! Dar ce... eu-s prost?! Nu ies!
..
...............................................
[dupa 2-3 ore, negocieri, rugaminţi, Gigel cedează. Era clar, nu era în toate minţile]

Bucuroasă că ajunge acasă cu Gigel la braţ şi că astfel Lenuţa de la parter, Maricica de la 1, Jana de la 2 şi nepoata ei, Brânduşa nu o vor mai bârfi, dă să iasă pe uşă.
- Mult suc am mai băut! Ia stai, Gigele un pic, că tot e coada în spatele nostru. Stai un pic să...
Şi se aşează pe vasul de toaleta.
Gigle nici nu apucă să spuna NU ca deja Orfelia nu mai era.
- Doamne, ti-am cerut să-mi arăţi prostul care s-o mai aşeza acolo... dar nu m-am gândit că e la mine în familie. Mare ti-e gradina, Doamne!
...............................................

Bahamas. Soare. Cald. Apa. Mare. Din toaleta camerei apartamentului rezidenţial 101 iese confuză Orfelia. Se îmbracă şi părăseşte camera. Ajunge pe plajă. Ea, femeie de Bucureşti, logic, vorbea româna. Acolo se vorbea orice în afară de această limbă melodioasă. Ce să facă?
În timp ce se chinuia ea să afle răspunsuri, aude niste sunete... mai româneşti
- Hai, Gigele, stii că te iubesc! Eu zic să cumpărăm tot hotelul! Ce să ne încurcăm noi cu jumătăţi de măsură?!
- Doar hotelul?! Eu zic să cumpărăm tot ce e aici! La banii pe care-i avem...
Orfelia îşi dă o plamă peste faţă. Era chiar ea cu Gigel peste câţiva ani. Era.... bine!! Avea tot ce vroia şi încă ceva in plus. Decizia a luat-o într-o secunda: Ma duc eu la Bucureşti şi ma ţin scai de Gigel. Să nu plece el cu alta in Bahamas. O sa mă ţin după el 24/24. O să fiu umbra lui. Si revine în camera de hotel, se aşează pe vasul de toaleta, teleportându-se în Micul Paris.

Între timp, la aeroport, Gigel îşi revenise sub atenta îngrijire a unei asistente foooaaarte amabile şi se gândea el cum să scape de Ofelia definitiv. De întors era sigur că se va întoarce. Şi nu mare i-a fost mirarea când a văzut-o cu pletele în vânt alergând după el.


Las episodul 22 pe mâna Denisei:d

mai da-mi o zi de vacanta

on luni, 14 septembrie 2009


da, vreau sa ma trezeasca doar razele soarelui care bat in geam, nu alarma telefonului. si vreau sa fiu boboc din nou, nu elev intr-un an terminal. mai da-mi cateva ore din zi si voi spune tot ce am de spus. si da, a inceput scoala. m-au emotionat pana la lacrimi copii de clasa I imbracati in uniforme albastre pe care i-am intalnit in drum. mai da-mi o zi de vacanta... pentru toate lucrurile neterminate!

pink- bad influence

on duminică, 13 septembrie 2009



Alright sir
sure I'll have another one it's early
Three olives, shake it up, i like it dirty (dirty)
Tequila for my friend it makes her flirty (flirty)
Trust me

I'm the instigator of underwear
Showing up here and there uh oh (oh no)
I'm always on a mission from the get-go (get-go)
So what if it's only 1 o'clock in the afternoon
It's never too soon to send out all the invitations to the last night of (your life)


Lordy, Lordy, Lordy!
I can't help it i like to party, it's genetic!
It's electrifying, wind me up and watch me go
Where she stops, nobody knows
A good excuse to be a bad influence on you and you

Alright ma'am (ma'am)
Calm down i know your son said he was in my house (my house)
He was the captain of the football team but i turned him out
He wasn't the first and he won't be the last, to tone it down
This happens all the time
[Bad Influence Lyrics On http://www.elyricsworld.com/ ]
I'm a story to tell the alibi
They wanna go home i asked them (why)
It's daylight (not night)
They might need a break from all the real life (get a life)
It gets to be too much sometimes
It's never too late to send out all the invitations to the last night of (your life)


Lordy, Lordy, Lordy!
I can't help i like to party it's genetic!
It's electrifying, wind me up and watch me go
Where she stops, nobody knows
A good excuse to be a bad influence on you and you (x15)

I'm off to see the doctor
I hope she has a cure
I hope she makes me better
What does that even mean? (we don't know!)

Lordy, Lordy, Lordy!
I can't help it i like to party it's genetic!
It's electrifying, wind me up and watch me go
Where she stops, nobody knows
A good excuse to be a bad influence on you

Lordy, Lordy, Lordy!
I can't help it i like to party it's genetic!
It's electrifying, wind me up and watch me go
Where she stops, nobody knows
A good excuse to be a bad influence on you
Lordy, Lordy, Lordy!
I can't help it, i like to party, it's genetic!
It's electrifying, wind me up and watch me go
Where she stops, nobody knows
A good excuse to be a bad influence on you and you (x15)
I'm a good excuse (good excuse)
To be a bad influence on you and you and you

You're too tired
You're not too tired!

vara 2009

on vineri, 11 septembrie 2009


gata. tragem linie. s-au dus temperaturile de +40 grade la umbra asa cum s-au dus si serile calduroase si cantul greierilor. s-au dus perseidele, majoratele "de vara", diminetile in care leneveam pana pe la 1 [ 13 adica]. nu o sa mai auzim la meteo de cod verde/galben/portocaliu sau de copii temebeli care se aventureaza in mare desi nu au voie. o sa-mi fie dor de melodiile de vara[ pentru ca nu le mai pot asculta acum. ma cuprinde melancolia].
spuneam in prima saptamana de scoala ca nu m-as supara daca ar icnepe scoala. ei bine, acum ma cam supar. a trecut repede. dar ... am cu ce ma lauda:d

sa incepem cu inceputul. . .

1. cursul de limba engleza sustinut de Peace Corps
a fost dragut. doar ca trebuia sa ma trezesc pe la 8 fara dimineata. si cursul a durat vreo 2 saptamani... si sa nu uitam de inghetata pe care o mancam aproape zilnic de la Arizona:d sau de ultima zi de curs cand am mancat chips'uri si am vazut o comedie super- ceva cu niste rochii. nu mai stiu exact. a...si pozele... nu mai stiu nimic de ele. pacat! vroiam una cu andrew:(

2. Actiunea RRR de Targoviste
cu alte cuvinte, am adunat gunoaie de la Priseaca. bine...am ecologizat zona. stiu ca era o dimineata racoroasa, multicei nori dar noi... cu autubuzul portocaliu[ i love boriga] am ajuns acolo unde trebuie- in tara gunoaielor. grupa mea a strans vreo 9-10 saci parca. nu mai stiu exact. ideea e ca n-am distrat, avem o gramada de poze si am lasat ceva in urma- CURATENIE. ii felicit pe aceasta cale pe organizatorii, colegii Denisa Pasalan, Andreea Bajan si Cristian Moise. Targovistea e mandra de voi:d.

3. Itsy Bitsy la Targoviste
Centrul Europe Direct[ si eu sunt voluntar:d] a sustinut activitatea vedetelor colorate de la postul de radio favorit al copiilor din Romania. ne-am distrat, am facut poze[ eu am fost responsabila cu pozele], am sarit sotronul si am baut Teddy Play. am stat in soare si aproape ca am facut insolatie. dar nu conteaza.

4. Scoala de vara organizata de OSIM si Centrul Europe Direct
mi-au placut atelirele de lucru[ mai exact broscuta cu paiete care e hand made si felicitarea]

5. Majoratele
deci... face lumea 18 ani incontinuu. ce aveti, fratilor? 17 nu va ajung? sa incepem cu inceputul. primul a fost al Laurei. stiu ca ploua si copii rai nu vroiau sa ne lase sa ascultam ' i like to move it'~ reactia noastra[ eu, mada si denny]: "rralucaaaa!!!!". dupa, majoratul lui ub[ best night] precedat de cel al lui george- am zis, cel mai tare:D. a urmat cel al lui ionut banell care are permis. tot in august si fluoty s-a facut majora iar in septembrie pitic-tutix-andu a umplut randurile celor care aspira la statutul de major+ permis de conducere.

6. concediul cu ai mei
e bine sa fii copil. da, da, da! si mai ales, copilul parintilor mei:d in astfel de momente de un egoism exagerat, ma bucur ca sunt singura la parinti!:))

7. proiectul Parasiti in Targoviste pt televiziunea Columna
proiect sau prilej de revedere:)) nu stiu daca a castigat ceva. ce-i drept, nu era el prea 'filmulet' dar ceva ceva tot era. si la acest ceva am colaborat cu oana. si oana are cel mai frumos nepotel. cel mai scump baietel:x

8. permis de conducere
nu, nu al meu:d. al lui bogdan. si eu am facut chestionare cu el. din cand in cand mai si nimeream:D. si pe moemnt intelesesem care e diferenta dintre oprire si stationare, dintre semnalul politistului cu mana dreapta vs semnalul cu mana stanga etc. eh... noi sa fim sanatosi:)) ub a luat permisul iar eu mai am destul pana o sa blochez strazile din Targoviste in incercarea disperata de a gasi un loc de parcare.

9. vacanta ca un intreg
a fost superba. foarte. si imi pare rau ca ne oprim aici. de fapt, vacanta mea se termina dupa 26 septembrie. dar cum peste 3 zile imi voi revedea liceul/clasa/banca/scaunul... e semnul ideal pentru a ma trezi la realitate. oricum, inca nu stiu ucm ma voi trezi eu de la 7 din moment ce nici de la 9 nu pot. enigma cristinei:))

10...
asta e pentru toate celelalte lucruri pe care nu le-am mentionat. o sa-mi amintesc pe parcurs.

se repeta anotimpul

on duminică, 6 septembrie 2009

toamna si-a intrat in rol. ploua asa cum imi place mie[ fara zgomot]. cerul e gri si afara e frig. e prea frumos! e vremea care te imbie sa stai in casa, in pat, vizionand un film bun sau prost, nu conteaza pentru ca ochii iti vor fugi spre geam, spre acoperisul blocului de vis-a-vis pe cre obisnuiau sa stea zeci de porumbeii in timpul verii. all good things come to an end. asa a fost si vara asta. ascultam azi melodia 'stereo love' si parca nu-si mai avea locul in peisaj. e o atmosfera apasatoare care ma bucura si ma intristeaza in acelasi timp. ma duce cu gandul la anii trecuti si ma apropie de prezent din ce in ce mai mult.

septembrie... clanul duda

on vineri, 4 septembrie 2009

din categoria stie Mada ce asculta, va prezint ultima ei descoperire, achizitie, stie ea mai bine:D
enjoy!

on joi, 3 septembrie 2009

vacanta m-a lenevit. am un chef nebun sa iau un pix in mana si sa insir niste lucruri fara nicio noima pe o coala alba. ceva ma opreste. in ultimul timp acel ceva m-a oprit de la multe lucruri. mai am putin si termin Romanul adolescentului miop; raman cu un gust amar in urma acestei carti. Viziunea lui Eliade aspura femeii si asuprea iubirii in general, m-a facut sa cred ca nu el a scris Maitreyi. M-a dus cu gandul la monstrul lui Frankenstein. Spre deosebire de personajul 'miop' si mizantrop, Frankenstein- cretatorul nu se da in laturi in a-si exprima sentimentele- fie si fata de monstrul hidos. L-as numi cinic pe eroul ce acuza probleme de vedere. Cum sa ramai intr-o mansarda, sa-ti petreci timpul studiind limbile orientale, fizica, matematica, filozofia, citind excesiv de mult, sa observi cum innebunesti pe zi ce trece dar sa refuzi iubirea pe motiv ca iti va suprima stiinta?!
desi abia am ajuns acasa, ziua de azi a fost foarte calduroasa si mi-a dat o stare de somnolenta, abia astept sa termin romanul:d

poveste fara nume

on miercuri, 2 septembrie 2009

mers precipitat si o atitudine care instiga zambete, invidie, curiozitate, retinere. privirea care o masoara de sus in jos o face sa se simta importanta chiar daca in urma cu cateva minute gandurile ei erau undeva departe, la ceva ce ar fi trebuit spus, la atitudini care ar fi trebuit luate. niciodata lucrurile nu se rezolva de la sine si niciodata nu luam deciziile corecte. daca ar fi fost asa, EA si EL nu ar mai fi fost EI, ar fi fost pur si simplu alte doaua persoane de pe strada.
. . . . . . . . . . . . . . . .
nu era noapte. doar niste nori care acopereau stelele. era frig. ei mergeau tinandu-se de mana. se simtea miros de toamna in frunzele uscate, in umbrelele ude ale trecatorilor, in gropile pline cu apa din asfalt. excces de cuvinte. esenta se pierdea in vantul tomnatic. discutau. nimic nu ar fi fost altfel daca pe trotuarul din dreapta... da, atunci a inceput totul. atunci au inceput intrebarile, nelamuririle, temerile. un necunascotor ar spune " doar doua priviri care se intalnesc aleatoriu"; insa stia ca nu e asa.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
niciodata nu isi vor spune totul. EA niciodata nu ii va ghici gandurile asa cum EL niciodata nu ii va observa ochii inlacrimati ascunsi sub valul noptii. EI vor merge sub artari, castani, salcii batrane, lucrurile se vor schimba continuu. Celalalt a ramas cu nedumeririle, intentiile, prietena lui amabila si draguta care niciodata nu a observat nimic. dar ei se iubesc. asa ca EA isi continua mersul precipitat spre EL. EA mereu va avea un EL asa cum EL mereu se va gandi la EA.

alta problema existentiala

on marți, 1 septembrie 2009

de ce nu am mai citit? pentru ca m-am saturat sa citesc experientele altora- le am pe ale mele. pentru ca am renuntat sa cred ca am regasesc in descrierile lor- am viata mea. pentru ca am refuzat sa ma mai transpun in povestea lor, o realitate fictiva care imi manca timpul. pentru ca toate cartile se aseamana intre ele. toti au acelasi tipar. o el si un ea- poveste de succes. sau o calatorie. sau impartirea averii. sau o disparitie. clisee dupa parerea mea.
am incercat sa scriu si eu si am vazut ca urmaresc acelasi tipar. si asta fara sa vreau. eu incercam sa fac o chestie originala. am fost tot atat de trista precum adolescentul miop cand a descoperit in cartea Omul sfarsit a lui Giovanni Papini exact ceea ce el vroia sa redea in romanul lui. pe scurt, 2 vieti, aceleasi ganduri, trairi, inceputuri si finaluri. pentru ca ne asemanam. pentru ca suntem oameni. pentru ca ne vindem realitatea la un pret redus. pentru ca mereu credem in mai bine. si desi in jurul nostru avem o multime de oameni, niciunul nu ne trezeste a realitate. mancatorii de vise- fara noi, ei ar muri.
si uite cum m-am reapucat de citit dupa un scurt moment de ratacire.

din categoria " buna, ne pare bine ca ai masina!"

on duminică, 30 august 2009

1. tipul isi face linistit de lucru pe langa masina. apari si brusc timpanele tale au de suferit. muzica la blana. nu ca ar fi ceva nou, uluitor, uimitor, senzational. nu, pur si simplu atrage atentia. culmea, ii mai sare cd'ul. da, ne pare bine ca ai masina!

2. un tip si o masina ruleaza usor pe langa trotuar. nu, nu vorbeste la telefon. foloseste doar bine- cunoscutele apelative " fata", "pisi", "iubita". vede ca nu ii raspunzi, nu ii admiri masina, nu cazi lata "wow! ce draguuuut esti!" si pleaca nervos cu scart. dupa nici 50m ii se opreste motorul. da, chiar ne pare bine ca ai masina!

3. din categoria: targovistea e ca un cerc. tu pe un trotuar. tipul trece odata pe langa tine. tu pe acelasi trotur, inaintezi, tipul... mai trece inca odata pe langa tine, cu muzica ceva mai tare. tu la trecerea de pietoni. tipul ... hocus pocus...iar pe langa tine. de data asta isi face simtita prezenta cu un claxon. da, ne bucuram ca ai masina!


poate ca suna dur, dar e adevarat. da, ne pare foarte bine ca ai masina. pana si cateii se bucura si dau din coada. esti... cel mai tare. pana si bulina din geam se asorteaza cu manelele super pe care le asculti la mixim. sa nu mai zic de numarul masinii[asu/ass, bos, sef, zeu..etc]

'PS. tocmai intoarsa dintr'un periplu pe drumurile dambovitene, simteam nevoia sa spun asta. imi cer scuze pentru persoanele in cauza. si planeta jupiter a suferit de homo sapiens:-?? ei i-a trecut insa. [era un banc:d ]

moonlight

on miercuri, 26 august 2009


L is for the way you look at me
O is for the only one I see
V is very, very extraordinary
E is even more than anyone that you adore




[ Nat King Cole- L.O.V.E ]

planuri



toata vacanta mi s-a parut un lung drum parurs cu peste 100 km/h. si inca nu s-a terminat. nu mai e o luna, dar nici o saptamana. undeva la jumatate asadar. ma gandeam sa scriu despre toate chestiile dragute din vara asta, sau un top al melodiilor de vacanta. dar m-am razgandit repede. asta pentru ca vacanta nu s-a terminat, pentru ca mai avem timp sa visam, sa dormim pana la pranz, sa desenam clipe de fericire.
revenind la planuri, am spus-o de cateva ori, nu vad mai departe de ziua de maine. asta teoretic, practic, ma gandesc la ce voi face in iarna, cum va fi anul viitor, si unde ma va duce admiterea la facultate etc.
... si cand te gandesti ca pe camp deja nu mai sunt maci... si in locul verdelui aprins va aparea zapada... mai ca-ti vine sa mai ceri vreo 2-3 luni de vara.
oricum, la iarna facem ingerasi de zapada. si om de zapada. si o sa stam cu fata spre cer sa ne intre fulgii de nea in ochi. si ne vor ingheta mainile.si vom aluneca pe gheata, vom cadea. si vom dori din nou cladura si vara.

chestii panaramice.

on luni, 24 august 2009

m-a intrebat daca mi-a zis. pentru ca ea mereu isi da seama de tot si de toate. nu stiu cum face. dar ma cunoaste perfect. i-am spus ca da. si am adaugat ca si eu i-am zis. nu am vrut sa spun cand dar azi realizez ca am mers prea departe. nu vreau sa le las la stadiul de "summer stuff". mergem pana la capat! asta pentru ca niciodata nu am stiut cu exactitate ce vreau. suntem in iures.

.

on sâmbătă, 22 august 2009

de vara:x




DJ Robert Georgescu feat Annamari Dancs - Live your Life (SUPER HIT)
Asculta mai multe audio Muzica

it 's getting dark

on vineri, 21 august 2009

A mai trecut o zi. Curand o sa incepem sa le colectionam ca pe niste poze vechi ce urmeaza a fi puse intr-un album sau pe un cd aruncat prin sertarul din drepta al biroului plin cu tot felul de chestii care de care mai nefolositoare. Deja se insereaza mai devreme. E 20:19 si afara e aproape intuneric. Incerc sa-mi aduc aminte ce faceam eu pe vremea asta acum o luna. Sau 2. Poate chiar 3. Si toate asta din lipsa de ocupatie. 21 mai a picat intr'o zi de joi. Asta ma duce cu gandul la Banca mea de la scoala si la scaunul meu pe care ma semnasem:P. Am si o poza cu el. Ma gandeam ca anul acesta liceul va intra in renovare si nu il mai vedea decat poate la revederea de 10 ani. Dar cum traim in Romania, nici urma de renovare. Probabil asta li se va spune si copiilor copiilor nostri. Mi-e dor de orele de stiinte si de conversatiile de la sfarsitul caietului- o arhiva mai bine pusa la punct decat cea de pe mess. Asta ca sa nu mai spun de orele de arte. Sunt clasa a XII-a dar nu stiu cand am ajuns sa am 17 ani si aproape 8 luni.

vineri, 21




uite cum se facu 21 august[ recunosc, a trebuit sa ma uit in calendar sa aflu asta]. tot ce stiu e ca miercuri am fost la fluoty unde i-am facut o farsa cu un cadou fals[ vezi poza] iar per ansamblu, seara a fost destul de ok. joi am dormit toata ziua iar azi... dimineata am facut o chestie draguta[ vezi poza2- opera de arta]. in afara de asta, e vineri si se simte deja o atmosfera incarcata. miroase a asflat incins. e 16.10[ ceasul de la pc e in urma cu 3 minute] si nu se aud zgomote de copii pe afara. culmea, nu e cod galben/verde/portocaliu. deci, unde e lumea?

scurt metraj cu zane

on marți, 18 august 2009

daca te uiti pe geam, vezi blocuri. si antene DIGI sau DOLCE etc. e privelistea ce ne incanta privirile in fiecare dimineata. daca ajungi pe centrul vechi vei intalni bolovani, praf, iti vei rupe tocurile, eventual si vreo mana. doamne fereste! mai e si problema cainilor comunitari. dar domnii responsabili cu asta isi beau linistiti cafeaua. imi place tara in care traiesc! atat am avut de spus. a, si aveti grija la gropi. si la radare.

de vara... de toamna...de noi

probabil ca v-am intoxicat deja cu melodia colors dar merita. e..e...e...pur si simplu super:X.

ai lăv ghiorghi


putina inspiratie si o ora tarzie.

on marți, 11 august 2009

suntem mai presus de toate lucrurile lipsite de sens din jurul nostru. mai exact, mai presus de toate porcariile. vorba cuiva, multa lume, putini oameni.

majorat Banel

on luni, 10 august 2009



Bănele,


Sigur mai ai telefonul acela ’’huge’’ şi şmecher al tau. Mai ţii tu minte când râdeam noi de el şi spuneam că e cât o cărămidă? Ei bine, pe vremea aia... pardon, aceea [ suntem la filologie:-@ ] ţi-am promis - eu şi Mădă- că la ziua ta îţi vom aduce o cărămidă. Dar stai, nu te grăbi. Cam tot atunci tu erai într-o perioadă de criză[ pe care ai depăşit-o cu brio] al cărei nume începea şi se termina cu aceeaşi literă. Atunci te uitai la Mondenii şi visai la o ’’lammmmmă’’. Nu, nu te gândi că sunt Andreea Marin şi împlinesc astfel de dorinţe; nu, nu ţi-am adus o ’’lammmmă’’ şi asta din două motive: 1- dacă mă duceam la magazin şi ceream una, vânzătoarea sigur m-ar fi intrebat don’şoara, ce ganduri aveti??!!! Şi 2- nu aş vrea să ajungă în mâna ta o astfel de armă albă

Am 2 argumente aşa că pot concluziona. All in all sau, cum ar spune diriga, bref, ţi-am adus varianta gigant a telefonului tău. Să o stăpâneşti sănătos, să ai grijă de ea de ea şi să o aşezi la loc de cinste în camera ta. La nevoie o poţi folosi îentru sparul geamurilor dar să nu uiţi că vreau să te prezinţi cu ea intactă la revederea de 10 ani.

Dacă te vei hotărî să-ţi faci casă şi să o foloseşti, să o îngropi precum Manole pe Ana, să îi faci o poza.

M-am ţinut de promisiune, Bănele! TEL LU’ IONUŢ e al tău. Bateria durează cât să dai un beep deci e ok, nu are abonament deci are cartelă iar camera foto e ascunsă bine:P. Atât de bine încât nici cei din fabrică nu ştiu unde e[ adică nici măcar eu].

LA MULŢI ANI, MAJORULE!!!!

Cu drag, stimă, respect & consideratie,

Cristina




si m-am semnat, specificand ca semnatura mea va valora zeci, poate chiar mii de euro in viitor. ma gandeam sa numesc acea caramida "tel lu' Banel" dar am zis sa nu se supere. acum stiu ca nu s-ar fi suparat. efectul acestui "cadou": caramida e la loc de cinste in biblioteca lui:)). Sa ne traiesti, Banele!