
Am visat ca mergeam pe apa. Pasii mei faceau unde concentrice iar eu... pluteam pur si simplu. Iarba era prea verde, cerul prea albastru iar oamenii exagerat de indragostiti. In aer se simtea o atmosfera incarcata. Mult prea incarcata de zambete si senzatii de gol, fericire dublata de lacrimi, bataile inimii si momente apasatoare de tacere. Cum sa traiesti asa? O iei razna!
Nora innebunise. Vorbea cu florile. Le punea nume si le scotea la plimbare. Spunea ca sunt copii ei.
Vanzatorul de la magazinul din colt se reprofilase. Afacerea cu "vise" nu mersese iar acum vindea fericire pe bat. Am cumparat si eu. Avea gust de vata de zahar. Era un om ciudat. Mi-a spus ca am o aura incarcata. El credea si in feng-shui. Auzise de asta dintr-un ziar si nici nu stia prea bine ce inseamna. Se gandea ca daca aranjeaza altfel produsele din raft o sa aiba mai multa vanzare.
Ma uitam spre cer si atingeam norii cu mana. Eram dezamagita. Nu erau ca in desenele animate. ..pufosi. Erau doar forme de carton conturate cu precizie, prinse cu bolduri pe un fundal albastru. Ma simteam ca la teatru. Eram pe scaun si priveam o piesa pe care nu reuseam sa o inteleg. Asa a inceput. Asa s-a terminat.
M-am saturat de zapada si de gradele cu minus. Si de notiunea de "BAC". Si de starea pe care o am acum - o lipsa acuta de inspiratie. Si nu inteleg ce caut in fata pc-ului cand as putea sa dorm. Sau sa citesc si eu ceva interesant. Pana si melodia pe care o ascult [spit- falling] parca tinde sa ma decupeze din peisajul acesta anost si sa imi dea un 'paste' pe Valea Cerbului, prin mai, cand cautam cd-ul pe care era si 'Falling'. Si era soare, cad, frumos, munte. Si...paf...s-a terminat melodia. Am aterizat iar cazatura nu a fost amortizata. Este ora 23:11 si afara sunt -20 grade.
Daca o sa mai privesc mult tastatura, o sa vad cum o ia la fuga. De mai bine de o ora sunt cu ochii in monitor si nu reusesc sa ma adun. De ceva vreme incerc sa scriu un mesaj [ pe care d-abia l-am trimis intrucat nu nimeream tastele]. Daca asta se numeste depresie, atunci o am. Daca se numeste astenie, o am. Schimbarile astea extreme se datoreaza incalzirii globale. In mod sigur. Aberez. Nu am temperatura. Nu am gripa. Nu am stare. Nu sunt perfecta. Nici nu vreau. Nu as vrrea sa-mi privesc viitorul printr-un ciob de sticla. Sau intr-un glob gen "Mama Omida". Din nou, aberez.
Cea mai frumoasa zi - 26 Decembrie.
Stiu ca eram la masa si cu ochii aproape inlacrimati ii spuneam lui Bogdan "daca nu mai vine nimeni, eu plang!" Ca prin minune, restul invitatilor au aparut pe usa, s-a dat startul la petrecere[ I-ul dans: Boldeneasca, se stie]. Si am fost prinsa in iures. A urmat tortul. Si dorintele- multe, foarte multe. Si poze. Si zambete. Am tipat. Am chiuit. M-am trezit ca brusc s-a terminat. Dar urmeaza altul- Duda, pregateste-te:)).
Am adormit la 6 dimineata, citind povestea din cartea de colorat primita de la Mada. Desi inca nu am 'cules' toate pozele, iata atmosfera de ieri, 26 Decembrie 2009
2 X mov = Noi
"Printul fermecat" de la Mada
Trompetele:D
Pentru ca am fost un copil cuminte:D o:)
26 decembrie 1991- ningea cu fulgi mari de nea.
Cristina- 17 ani, 11 luni, 3 saptamani, 3 zile, fericita.
Cand eram mica imi ziceam "cand o sa fiu eu mare...o sa....si... si....si o sa mai.....". Ceva imi spune ca pana acum nu a fost punct de pe lista neimplinit. Adica sunt o persoana pe deplin implinita. Care a ajuns unde si cum si-a dorit. Care a luat cate un pic din toate dar suficient pentru ea insasi. Care a ras dar a si plans. Care a dormit si a avut o tona de vise dar care a si pierdut noptile cu ochii atintiti in tavan. Melodia care-mi ravasea amintirile. Marea. Castelele de nisip. Muntele si razele de soare. De la primii pasi la prima dezamagire. Pas cu pas, mi-am construit propriul univers.
PS.
Acum ceva timp, prin vara, am ascultat putin dintr-o melodie care mi-a placut mult, mult. Acum mi-am amintit de ea. Vama Veche- Epilog.
Celor care cred ca lumea asta cu iubire va scapa
Celor care cred ca Dragostea va mai schimba ceva
Le vom cinta, le vom canta le vom spune asa:
Nimeni n-o sa iti explice ce e dragostea
Asta singur intr-o zi de vara-o vei afla
Si atunci sa nu uiti de inima ta
Binele si Rau-n jurul tau se vor juca
Lumea asta moarta va-ncerca sa-ti fure dragostea
Niciodata sa nu uiti de inima ta
Celor care cred ca Visele nu pot muri,
Celor care stiu ca Ura nu naste copii
Le vom cinta, le vom canta le vom spune-asa
Nimeni n-o sa iti explice ce e Dragostea
Asta singur intr-o zi de vara-o vei afla
Si atunci sa uiti de inima ta
Binele si Rau-n jurul tau se vor juca
Lumea asta moarta va-ncerca sa-ti fure Dragostea
Niciodata sa nu uiti de inïma ta
vama veche - epilog
Asculta mai multe audio Muzica
- promotie la vodafone [unde am inghetat de frig]
- seara visam numai ''mii de minute si telefoane cadou numai la vodafone"
- am renuntat la promotie dupa doar 2 zile [ parta buna a lucrurilor: am devenit relativ imuna la frig]
- spectacol umanitar [ copii=fericiti, noi= no comm]
- m-am dat cu saniuta cu verisoara mea:X si era sa intram in masini, garduri... dar n'am intrat. nu mult:d
- am facut ingerasi de zapada cu iub [si al meu a iesit mai frumos:x cred:)) ]
- ne-am batut cu zapada si am inghetat de frig[ el mai mult]
- mi-am pus mosul cu luminite in geam:x
- am trimis invitatii si am facut selectii pana mi-au amortit degetele pe tastatura
- a inceput numaratoarea inversa [ 8 days left 'till my sweet 18een]
2 decembrie.
4 zile pana la Mos Nicolae.
7 zile pana la vacanta [de asta nu sunt prea sigura]
13 zile pana la ale noastre 6 luni
22 de zile pana la Mos Craciun.
23 de zile pana la Craciun
24 de zile pana la majoratul meu.
29 de zile pana la Revelion.
30 de zile si vom scrie 2010.
55 de zile pana cand Mada va fi majora[ oficial]
....
mult mai multe zile pana la BAC:d
Ma uitam zilele trecute pe blogul meu vechi. Posturi dragute. Realiste[ unele]. Posturi despre aceleasi persoane, aceeasi lume avand acelasi autor.
Am facut o selectie si....
Entry for April 30, 2009
si daca am fi avut 2 ani ne'am fi certat pe lopetele si castele de nisip
daca am fi avut 7 ani, pe avioane si pixuri
si chair cand suntem mari, continuam sa ne impiedicam de nimicuri
Entry for March 16, 2009
o sa'mi fac o casa pe luna. o sa am niste vecini mici si verzi. o sa ''zbor'' pana la magazinul din colt...la zeci de km departare. o sa fie bine:).
Entry for February 15, 2009
emoticon
one day, you'll search for my presence, you'll need my advice...you'll miss even my jokes, even my fears. you'll see just a straight face,an empty soul as everything will be gone.
sweet memories! and like this they will remain because I'm afraid that that day has come. we won't walk togheter anymore... there are too many words that haven't been told.
Entry for December 19, 2008
Bring me to the reality! To my reality!
Show me reasons to forgive, to cry, to love but without any explanation! Don't speak when you don't have to and just leave me alone, facing all that you have faced, too!
Stay there and appear just when I need you! Keep all your words as I would never ask for them!
Entry for December 04, 2008
adevar sau provocare?
adevar e ceea ce crezi tu, provocarea vine atunci cand te confrunti cu parerile altora! adevar e ce simti acum, ce as vrea sa'ti spun [dar nu stiu cum], provocare ar fi sa mai simt acelasi lucru si maine si sa'mi gasesc aceleasi cuvinte pentru a'ti spune! adevar sunt eu, provocarea esti tu!
Etichete: blog vechi, jurnal, stuff
Sunt zile in care as vrea sa fiu si eu nepasatoare ca altii. Am fi o lume de ingrati, de cinici. Ar fi frumos. Am trai linistiti in prostia noastra bucurandu-ne din plin de toate tampeniile din jurul nostru. Am ramane un moment uimiti de vreun rar moment de luciditate al unui prost cu mot dar, vai! ce bine ca-si revine! Suntem toti uniformizati. O adunatura de chipuri comune, ganduri comune, iubiri comune, vise comune. Lumea e un cerc vicios.
Etichete: cugetari, etc, stuff, subtilitati
Parca vad masina parcurgand km dupa km. Aud muzica. Telefonul tinut in partea dreapta care indica ora exacta. Care nu arata niciun mesaj sau apel de la mine. Nu e greu sa-mi imaginez fumul de tigara care urca spre tavan serpuind, ademenind, facandu-ti ochii sa lacrimeze. Sau paharele care se golesc unul dupa altul. Asa o sa inceapa...
Eu incerc sa-mi gasesc locul. Stiu ca intr-un tarziu voi reusi.
Totul a fost/este doar un castel din carti de joc construit in 5 luni.
Natalie Imbruglia - Want
Asculta mai multe audio Muzica
I hope you'll get all that you want!
ps. Multumesc, Mada, pentru melodie:)
NB
Niciodata sa nu-ti faci planuri! Mereu vor fi date peste cap!
Etichete: cugetari, he, nu ma crezi, quote, stuff, subtilitati, toamna
Primele doua minute de asteptare trec greu intotdeauna. Incepi sa numeri masinile, pomii, sa te uiti la telefon din secunda in secunda. Mereu am detestat explicatiile de orice fel. Desi uneori am un interes ascuns pentru detalii. Azi am vrut sa trec neobservata. Cred ca a fost printre putinele zile cand nu am avut chef sa vad, sa aud, sa raspund, sa simt, sa privesc, sa ma trezesc. Azi totul mi s-a parut un discurs formal, doar de dragul de a fi.
Uneori mi-e dor de "vechile obiceiuri". Alteori mi-e teama sa revin la ele. Sunt momente in care numar zilele precum un damnat. Octombrie a fost cea mai urata luna din 2009. Si asta pe buna dreptate. Din Noiembrie a mai ramas putin iar Decembrie bate la usa. O sa vina si o sa treaca. Ciclicitate.
O sa facem ingerasi pe zapada! O sa ne inghete fata privind fulgii de nea! Totusi, ziua de azi a fost precum cerul: gri cu putine tente rosiatice si puternice accente albastre.
ma gandeam zilele trecute la reclamele de craciun care intarziuau sa apara desi e noiembrie. acum aprox 10 min am "savurat" pa prima tv prima reclama de craciun 2009:x
Enjoy!
Etichete: iarna, mos craciun, sarbatori, stuff
E despre cum sa ai totul si, paradoxal, sa nu ai nimic. Sunt atatea lucruri care mi se strecoara printre degete intrucat refuz sa cred ca exista ceva ce nu e omis. Mi-aduc aminte cand i-am spus cuiva ca detaliile fac diferenta. Nu m-a crezut si a continuat sa gandeasca lucrurile la fel de "obtuz". Asta acum vreo 2 ani. Sper sa se fi schimbat intre timp lucrurile... nu as vrea sa dea nastere unei generatii de adolescenti frustrati.
Am spus ca nu m-am schimbat dar falsitatea aceste ipoteze este destul de notabila. De la un timp schimbam totul. Incepem cu samponul, terminam cu propria viata. Cineva spunea odata ca nu ii intelege pe cei ce "se intorc in trecut, cautand sa repare lucruri, sa ierte, sa iubeasca". Pe moment, nu am crezut. Dar ce sens ar mai avea atunci arhicunoscuta fraza " Viata merge inainte!" daca noi regresam?!
cineva vede sentimentele precum niste mere rosii stralucitoare ingramadite pe o taraba. alege unul si pleaca multumit. La urmatoarea taraba vede alte mere.[?!]
Iti trebuie mult. Si uneori ma intreb daca e o chestie ce tine de libertate sau prea multa libertate. Culmea, scriu si ascult aceeasi melodie. Poate e predestinat.. sa nu ne dam seama, sa ne ascundem in spatele unor subtilitati. Iar restul e tacere. Din nou.
Stii, in fiecare dimineata am cate o idee geniala, dar nu am timp sa o si astern pe hartie. La ora 8,50 - 8,55 vad acelasi Passat facand stanga in fata Liceului de Muzica. Mereu ma uit la stopurile lui care parca sunt prea ... rosii. Cam tot la aceeasi ora, pe trecerea de pietoni ma intalnesc cu o tanti pe care inainte o vedeam pe langa Petru Cercel. Asta inseamna ca ori eu am ajuns prea devreme pe trecerea de pietoni, ori ea e in intarziere. In fiecare dimineta ma intreb ce cauta frunzele acela galbene, frumoase pe jos, prin tot praful, calcate in picioare de toate lumea. Nu inteleg de ce plec de cacasa la fara 10/ 9 indiferent cat de devreme m-as fi trezit. Uneori am norocul de a merge in spatele vreunei fete pe tocuri care habar n-are cum sa mearga drept. Ma tot intreb cum de nu ii ia tocul ala la fuga. Sau nimeresc in spatele vreunei fete EMO care isi expune iritata gandurile la telefon Deci daca ei nu ii palce cum ma imbrac e treaba ei. Deci daca mie imi place...ce ii pasa ei..nu? deci... ti-am povestit de .... Dar cum eu merg gandind-ma la ale mele probleme existentiale, nu am timp sa fiu atenta la toata discutia si o depasesc. Odata stiu ca mergeam in spatele unui baietele de la Scoala de Muzica. Avea si el juma” de metru si cara o vioara mare cat el. Si era frig. El se grabea la cursuri, eu nu. Probabil aveam vreo ora neinteresanta.
O sa-mi fie dor....
Azi am vrut doar sa fiu din nou in locul in care uitam de tot si de toate. Am ramas insa prizoniera celor 4 pereti ce-mi dadeau un fior claustrofobic. Prizoniera orasului cu soare. De ar fi avut o putere atat de mare incat sa-mi arda amintirile....



