Amintiri din copilarie - Ep "Mos Nicolae"

Tot ce e frumos trece repede. Asa si cu Mos Nicolae. A venit, a lasat, a plecat. Poate totul se desfasoara prea repede.
Inainte[ gradinita + cativa ani dupa] incepeam sa-i scriu mosului de la inceputul lui Noiembrie- faceam liste cu 'dorinte' pentru mine, mami, tati, bunici... Credeam ca mosul e un fel de Banca Romana cu fonduri nelimitate si o impresionanta putere de a implini dorintele celor din jur. Celor cuminti, se subintelege. Acum realizez ca in 18 ani nu am primit niciun bat cu fundita. Revin la idee. Pe la inceputul lui Decembrie deja ma apucam sa-i scriu lui Mos Craciun. Era o lista ceva mai mare mereu. Poate datorita faptului ca, ma gandeam eu, Mos Nicolae nu-mi va aduce chiar tot ce scrisesem eu in scrisorica.
5 Decembrie - incepea operatiunea 'ghetutele'- spalat, dat cu crema, lustruit, pus la usa. Si asa incepa asteptarea... pentru ca Mosul mereu se lasa asteptat. Sau asta era doar o impresie din moment ce eu incepeam sa'l 'pandesc' de la ora 13- 14:D Oricum, El mereu venea. Imi umplea ghetutele. Dupa ceva timp, am realizat eu ca pot sa las la usa si vreo 2-3 perechi de ghete, nu numai una:)). Da, mereu le umplea. Dupa ce imi vedeam cadourile[ asta mai ales in timpul anilor de gradinita] incepea sa ma macine un sentiment de teama : "Daca se intoarce si mi le ia inapoi?!" dar mereu ma trezeam dimineata si le vedeam in camera "Ce copil cuminte sunt!" . Si asa incepea o serie noua de nazbatii pentru ca mosul odata pelcat, nu se mai intorcea decat dupa un an. Si bunica iar ma ameninta ca daca nu-mi strang jucariile/mananc/ dorm/ etc mosul nu mai vine. Cam dupa 15 decembrie realizam ca se apropie celalat mos si mancam, strangeam jucariile, dormeam.
Revenind la Mos Nicolae.. nu mai e la fel. Lipseste emotia- cel putin pentru mine. Aseara...mosul a venit, a lasat, a plecat!


Let it snow! Let it snow! Let it snow!
Asculta mai multe audio Muzica

Multumesc mosului pentru cadouri! Mosului- subliniez asta- pentru ca El intr-adevar exista! si cine nu crede e... prostanac. am zis:D

In cifre

2 decembrie.
4 zile pana la Mos Nicolae.
7 zile pana la vacanta [de asta nu sunt prea sigura]
13 zile pana la ale noastre 6 luni
22 de zile pana la Mos Craciun.
23 de zile pana la Craciun
24 de zile pana la majoratul meu.
29 de zile pana la Revelion.
30 de zile si vom scrie 2010.
55 de zile pana cand Mada va fi majora[ oficial]
....
mult mai multe zile pana la BAC:d

Indefinit

Primele doua minute de asteptare trec greu intotdeauna. Incepi sa numeri masinile, pomii, sa te uiti la telefon din secunda in secunda. Mereu am detestat explicatiile de orice fel. Desi uneori am un interes ascuns pentru detalii. Azi am vrut sa trec neobservata. Cred ca a fost printre putinele zile cand nu am avut chef sa vad, sa aud, sa raspund, sa simt, sa privesc, sa ma trezesc. Azi totul mi s-a parut un discurs formal, doar de dragul de a fi.
Uneori mi-e dor de "vechile obiceiuri". Alteori mi-e teama sa revin la ele. Sunt momente in care numar zilele precum un damnat. Octombrie a fost cea mai urata luna din 2009. Si asta pe buna dreptate. Din Noiembrie a mai ramas putin iar Decembrie bate la usa. O sa vina si o sa treaca. Ciclicitate.
O sa facem ingerasi pe zapada! O sa ne inghete fata privind fulgii de nea! Totusi, ziua de azi a fost precum cerul: gri cu putine tente rosiatice si puternice accente albastre.

Memento 2

Stii, in fiecare dimineata am cate o idee geniala, dar nu am timp sa o si astern pe hartie. La ora 8,50 - 8,55 vad acelasi Passat facand stanga in fata Liceului de Muzica. Mereu ma uit la stopurile lui care parca sunt prea ... rosii. Cam tot la aceeasi ora, pe trecerea de pietoni ma intalnesc cu o tanti pe care inainte o vedeam pe langa Petru Cercel. Asta inseamna ca ori eu am ajuns prea devreme pe trecerea de pietoni, ori ea e in intarziere. In fiecare dimineta ma intreb ce cauta frunzele acela galbene, frumoase pe jos, prin tot praful, calcate in picioare de toate lumea. Nu inteleg de ce plec de cacasa la fara 10/ 9 indiferent cat de devreme m-as fi trezit. Uneori am norocul de a merge in spatele vreunei fete pe tocuri care habar n-are cum sa mearga drept. Ma tot intreb cum de nu ii ia tocul ala la fuga. Sau nimeresc in spatele vreunei fete EMO care isi expune iritata gandurile la telefon Deci daca ei nu ii palce cum ma imbrac e treaba ei. Deci daca mie imi place...ce ii pasa ei..nu? deci... ti-am povestit de .... Dar cum eu merg gandind-ma la ale mele probleme existentiale, nu am timp sa fiu atenta la toata discutia si o depasesc. Odata stiu ca mergeam in spatele unui baietele de la Scoala de Muzica. Avea si el juma” de metru si cara o vioara mare cat el. Si era frig. El se grabea la cursuri, eu nu. Probabil aveam vreo ora neinteresanta.
O sa-mi fie dor....

clipele ce vin

... duminica, 18 octombrie 2009. Astazi am stiut in ce zi suntem fara sa ma uit in calendar. Poate pentru ca am inceput sa simt din plin clipele petrecute aici. acasa. Targoviste. Nu pot sa nu ma gandesc la octombrie 2010 cand multe se vor schimba, incepand cu orasul, sfarsind cu ... colegii. Imi va fi dor de orasul portocaliu[ :)) ] si de trotuarul plin cu nisip dinspre Parcul Chindia. Imi va lipsi drumul spre liceu. Voi tanji dupa clipele petrecute alaturi de parintii mei si de zilele calduroase de vara. Va urma o tentativa de 'sunt independenta!' adica voi incerca sa par stapana pe situatie desi, in sinea mea, as da orice sa ma intorc acasa, nu in camera impersonala de camin. Totusi, e tardiv sa ma gandesc de acum la iernile geroase de la Brasov[si ursii], cursurile si zilele libere. Prefer sa ma gandesc la cele mai dragute lucruri de pana acum. Ziua de azi de exemplu~ care a fost un pachet all inclusive cu ploaie, vant si frig. Si noi 2 mergand la brat sub o umbrela. Strazi pustii si multe picaturi de ploaie. Ziua de poimaine~ cand parintii mei vor sarbatori 19 ani de mariaj. La multi ani! Ziua cand va veni Mos Nicolae! Ziua cand vom avea 6 luni! Ziua cand va veni Mos Craciun! Ziua cand voi fi majora! Ziua cand vom da BAC'ul!

Vine Mos Nicolae!

Cand eram mica stiam ca atunci cand bunicii culeg strugurii sau se raceste vremea, cand nu mai ies copii afara pentru ca e foarte frig, cand se micsoreaza ziua, ceva urmeaza sa se intample. ori incepeam gradinita ori... incepeam gradinita:-??
Daca inchid ochii in vin in minte imagini din copilarie: covorul de frunze din curtea bunicilor, caisul fara frunze care arata foarte caraghios, ploaia mocaneasca de toamna si cerculetele concentrice pe care picaturile de ploaie le faceau langa treptele scarii. Daca ma gandesc la iarna, vad acelasi cais din gradinita bunicilor acoperit de nea. Vad becul din strada cu lumina verde- albastruie ce batea pe el, dandu-i reflexe, trimitandu-ma cu gandul la povestile pe care le ascultam cu bunicul seara, la radio.
Astazi era ceva in aer. Ceva ce ma ducea cu gandul la sarbatorile de iarna. La frigul care nu ma lasa sa ies din casa. La peisajele ce ma faceau sa-mi lipesc nasul de geam si sa raman asa, nemiscata, numarand fulgii mari de nea. Astazi i-am spus Madalinei in timpul orei de istorie" Vine Mos Nicolae!!"