Mai tii tu minte cand eram noi mici[ in clasa a9-a] si nici macar nu ne gandeam la majorat?! a? uite ca a venit si ziua mareata in care clubul minorilor ramane ... gol:)) Esti majoraaaaa:D Sa ne traiesti! si inca o data, LA MULTI AAAAAAANIIIIII!!!! >:D< si acum ca tot o sa fii majora, si maine cam pe la ora asta o sa dansam ceva gen "This is freedom..lYou`re smiling...I`m smiling too", si o sa dam shot'uri cu sampanie, vin, crema de whiskey etc, iti mai spun o data, da, exact, la multi ani!!! >:D<
Cea mai frumoasa zi - 26 Decembrie. Stiu ca eram la masa si cu ochii aproape inlacrimati ii spuneam lui Bogdan "daca nu mai vine nimeni, eu plang!" Ca prin minune, restul invitatilor au aparut pe usa, s-a dat startul la petrecere[ I-ul dans: Boldeneasca, se stie]. Si am fost prinsa in iures. A urmat tortul. Si dorintele- multe, foarte multe. Si poze. Si zambete. Am tipat. Am chiuit. M-am trezit ca brusc s-a terminat. Dar urmeaza altul- Duda, pregateste-te:)). Am adormit la 6 dimineata, citind povestea din cartea de colorat primita de la Mada. Desi inca nu am 'cules' toate pozele, iata atmosfera de ieri, 26 Decembrie 2009
2 X mov = Noi
"Printul fermecat" de la Mada
Trompetele:D
"Visele mele se implinesc cand bat din palme sau cand clipesc"
"Visele mele se implinesc Cat bat din palme sau cat clipesc Respir iubire, manac iubire Va dau la toti si va molipsesc Nimic in lume nu ma opreste Sa urlu tare "Sunt fericit !" Nu-mi strigati ce sa fac Fiindca timpu-i un ac Iar noi suntem ata din el."
26 decembrie 1991- ningea cu fulgi mari de nea. Cristina- 17 ani, 11 luni, 3 saptamani, 3 zile, fericita.
Cand eram mica imi ziceam "cand o sa fiu eu mare...o sa....si... si....si o sa mai.....". Ceva imi spune ca pana acum nu a fost punct de pe lista neimplinit. Adica sunt o persoana pe deplin implinita. Care a ajuns unde si cum si-a dorit. Care a luat cate un pic din toate dar suficient pentru ea insasi. Care a ras dar a si plans. Care a dormit si a avut o tona de vise dar care a si pierdut noptile cu ochii atintiti in tavan. Melodia care-mi ravasea amintirile. Marea. Castelele de nisip. Muntele si razele de soare. De la primii pasi la prima dezamagire. Pas cu pas, mi-am construit propriul univers.
PS. Acum ceva timp, prin vara, am ascultat putin dintr-o melodie care mi-a placut mult, mult. Acum mi-am amintit de ea. Vama Veche- Epilog.
Celor care cred ca lumea asta cu iubire va scapa Celor care cred ca Dragostea va mai schimba ceva Le vom cinta, le vom canta le vom spune asa:
Nimeni n-o sa iti explice ce e dragostea Asta singur intr-o zi de vara-o vei afla Si atunci sa nu uiti de inima ta
Binele si Rau-n jurul tau se vor juca Lumea asta moarta va-ncerca sa-ti fure dragostea Niciodata sa nu uiti de inima ta
Celor care cred ca Visele nu pot muri, Celor care stiu ca Ura nu naste copii Le vom cinta, le vom canta le vom spune-asa
Nimeni n-o sa iti explice ce e Dragostea Asta singur intr-o zi de vara-o vei afla Si atunci sa uiti de inima ta
Binele si Rau-n jurul tau se vor juca Lumea asta moarta va-ncerca sa-ti fure Dragostea Niciodata sa nu uiti de inïma ta
E mult prea frig pentru gustul meu. Am devenit dependenta de fular si manusi si ma gandesc cu o oarecare 'groaza' la zilele in care vom face promotie la Vodafone. Mi-a placut ziua de astazi mai ales pentru ca am realizat ca e ultimul meu Craciun cu EI in formula actuala- elevi in clasa XII-E. Inevitabil, ma gandesc la majoratul meu. Si la ziua de maine. Iar restul e tacere... Que sera, sera
2 decembrie. 4 zile pana la Mos Nicolae. 7 zile pana la vacanta [de asta nu sunt prea sigura] 13 zile pana la ale noastre 6 luni 22 de zile pana la Mos Craciun. 23 de zile pana la Craciun 24 de zile pana la majoratul meu. 29 de zile pana la Revelion. 30 de zile si vom scrie 2010. 55 de zile pana cand Mada va fi majora[ oficial] .... mult mai multe zile pana la BAC:d
Parca vad masina parcurgand km dupa km. Aud muzica. Telefonul tinut in partea dreapta care indica ora exacta. Care nu arata niciun mesaj sau apel de la mine. Nu e greu sa-mi imaginez fumul de tigara care urca spre tavan serpuind, ademenind, facandu-ti ochii sa lacrimeze. Sau paharele care se golesc unul dupa altul. Asa o sa inceapa... Eu incerc sa-mi gasesc locul. Stiu ca intr-un tarziu voi reusi. Totul a fost/este doar un castel din carti de joc construit in 5 luni.
Primele doua minute de asteptare trec greu intotdeauna. Incepi sa numeri masinile, pomii, sa te uiti la telefon din secunda in secunda. Mereu am detestat explicatiile de orice fel. Desi uneori am un interes ascuns pentru detalii. Azi am vrut sa trec neobservata. Cred ca a fost printre putinele zile cand nu am avut chef sa vad, sa aud, sa raspund, sa simt, sa privesc, sa ma trezesc. Azi totul mi s-a parut un discurs formal, doar de dragul de a fi. Uneori mi-e dor de "vechile obiceiuri". Alteori mi-e teama sa revin la ele. Sunt momente in care numar zilele precum un damnat. Octombrie a fost cea mai urata luna din 2009. Si asta pe buna dreptate. Din Noiembrie a mai ramas putin iar Decembrie bate la usa. O sa vina si o sa treaca. Ciclicitate. O sa facem ingerasi pe zapada! O sa ne inghete fata privind fulgii de nea! Totusi, ziua de azi a fost precum cerul: gri cu putine tente rosiatice si puternice accente albastre.
... duminica, 18 octombrie 2009. Astazi am stiut in ce zi suntem fara sa ma uit in calendar. Poate pentru ca am inceput sa simt din plin clipele petrecute aici. acasa. Targoviste. Nu pot sa nu ma gandesc la octombrie 2010 cand multe se vor schimba, incepand cu orasul, sfarsind cu ... colegii. Imi va fi dor de orasul portocaliu[ :)) ] si de trotuarul plin cu nisip dinspre Parcul Chindia. Imi va lipsi drumul spre liceu. Voi tanji dupa clipele petrecute alaturi de parintii mei si de zilele calduroase de vara. Va urma o tentativa de 'sunt independenta!' adica voi incerca sa par stapana pe situatie desi, in sinea mea, as da orice sa ma intorc acasa, nu in camera impersonala de camin. Totusi, e tardiv sa ma gandesc de acum la iernile geroase de la Brasov[si ursii], cursurile si zilele libere. Prefer sa ma gandesc la cele mai dragute lucruri de pana acum. Ziua de azi de exemplu~ care a fost un pachet all inclusive cu ploaie, vant si frig. Si noi 2 mergand la brat sub o umbrela. Strazi pustii si multe picaturi de ploaie. Ziua de poimaine~ cand parintii mei vor sarbatori 19 ani de mariaj. La multi ani! Ziua cand va veni Mos Nicolae! Ziua cand vom avea 6 luni! Ziua cand va veni Mos Craciun! Ziua cand voi fi majora! Ziua cand vom da BAC'ul!
deci... vineri, sambata, duminica- am fost cam plecata[majorat, 'goana dupa rochie', ză perănţ, ză boifrend, ză frenţ, ză relătivs,ză boifrend etc]. de luni tot incerc sa ma trezesc devreme. uneori reusesc, alte ori, nu. da... scoala. orele mi se par interminabile, pauzele prea scurte, profesorii schimbati[unii], noi plictisiti, adormiti. am facut negot cu carti si m-am plimbat. azi e miercuri si inca mai am castana, nuca si trifoiul:d. scriu si ma uit spre ele. acum teoretic ar trebui sa fac tema la engleza. practic, scriu acest post!
gata. tragem linie. s-au dus temperaturile de +40 grade la umbra asa cum s-au dus si serile calduroase si cantul greierilor. s-au dus perseidele, majoratele "de vara", diminetile in care leneveam pana pe la 1 [ 13 adica]. nu o sa mai auzim la meteo de cod verde/galben/portocaliu sau de copii temebeli care se aventureaza in mare desi nu au voie. o sa-mi fie dor de melodiile de vara[ pentru ca nu le mai pot asculta acum. ma cuprinde melancolia]. spuneam in prima saptamana de scoala ca nu m-as supara daca ar icnepe scoala. ei bine, acum ma cam supar. a trecut repede. dar ... am cu ce ma lauda:d
sa incepem cu inceputul. . .
1. cursul de limba engleza sustinut de Peace Corps a fost dragut. doar ca trebuia sa ma trezesc pe la 8 fara dimineata. si cursul a durat vreo 2 saptamani... si sa nu uitam de inghetata pe care o mancam aproape zilnic de la Arizona:d sau de ultima zi de curs cand am mancat chips'uri si am vazut o comedie super- ceva cu niste rochii. nu mai stiu exact. a...si pozele... nu mai stiu nimic de ele. pacat! vroiam una cu andrew:(
2. Actiunea RRR de Targoviste cu alte cuvinte, am adunat gunoaie de la Priseaca. bine...am ecologizat zona. stiu ca era o dimineata racoroasa, multicei nori dar noi... cu autubuzul portocaliu[ i love boriga] am ajuns acolo unde trebuie- in tara gunoaielor. grupa mea a strans vreo 9-10 saci parca. nu mai stiu exact. ideea e ca n-am distrat, avem o gramada de poze si am lasat ceva in urma- CURATENIE. ii felicit pe aceasta cale pe organizatorii, colegii Denisa Pasalan, Andreea Bajan si Cristian Moise. Targovistea e mandra de voi:d.
3. Itsy Bitsy la Targoviste Centrul Europe Direct[ si eu sunt voluntar:d] a sustinut activitatea vedetelor colorate de la postul de radio favorit al copiilor din Romania. ne-am distrat, am facut poze[ eu am fost responsabila cu pozele], am sarit sotronul si am baut Teddy Play. am stat in soare si aproape ca am facut insolatie. dar nu conteaza.
4. Scoala de vara organizata de OSIM si Centrul Europe Direct mi-au placut atelirele de lucru[ mai exact broscuta cu paiete care e hand made si felicitarea]
5. Majoratele deci... face lumea 18 ani incontinuu. ce aveti, fratilor? 17 nu va ajung? sa incepem cu inceputul. primul a fost al Laurei. stiu ca ploua si copii rai nu vroiau sa ne lase sa ascultam ' i like to move it'~ reactia noastra[ eu, mada si denny]: "rralucaaaa!!!!". dupa, majoratul lui ub[ best night] precedat de cel al lui george- am zis, cel mai tare:D. a urmat cel al lui ionut banell care are permis. tot in august si fluoty s-a facut majora iar in septembrie pitic-tutix-andu a umplut randurile celor care aspira la statutul de major+ permis de conducere.
6. concediul cu ai mei e bine sa fii copil. da, da, da! si mai ales, copilul parintilor mei:d in astfel de momente de un egoism exagerat, ma bucur ca sunt singura la parinti!:))
7. proiectul Parasiti in Targoviste pt televiziunea Columna proiect sau prilej de revedere:)) nu stiu daca a castigat ceva. ce-i drept, nu era el prea 'filmulet' dar ceva ceva tot era. si la acest ceva am colaborat cu oana. si oana are cel mai frumos nepotel. cel mai scump baietel:x
8. permis de conducere nu, nu al meu:d. al lui bogdan. si eu am facut chestionare cu el. din cand in cand mai si nimeream:D. si pe moemnt intelesesem care e diferenta dintre oprire si stationare, dintre semnalul politistului cu mana dreapta vs semnalul cu mana stanga etc. eh... noi sa fim sanatosi:)) ub a luat permisul iar eu mai am destul pana o sa blochez strazile din Targoviste in incercarea disperata de a gasi un loc de parcare.
9. vacanta ca un intreg a fost superba. foarte. si imi pare rau ca ne oprim aici. de fapt, vacanta mea se termina dupa 26 septembrie. dar cum peste 3 zile imi voi revedea liceul/clasa/banca/scaunul... e semnul ideal pentru a ma trezi la realitate. oricum, inca nu stiu ucm ma voi trezi eu de la 7 din moment ce nici de la 9 nu pot. enigma cristinei:))
10... asta e pentru toate celelalte lucruri pe care nu le-am mentionat. o sa-mi amintesc pe parcurs.
A mai trecut o zi. Curand o sa incepem sa le colectionam ca pe niste poze vechi ce urmeaza a fi puse intr-un album sau pe un cd aruncat prin sertarul din drepta al biroului plin cu tot felul de chestii care de care mai nefolositoare. Deja se insereaza mai devreme. E 20:19 si afara e aproape intuneric. Incerc sa-mi aduc aminte ce faceam eu pe vremea asta acum o luna. Sau 2. Poate chiar 3. Si toate asta din lipsa de ocupatie. 21 mai a picat intr'o zi de joi. Asta ma duce cu gandul la Banca mea de la scoala si la scaunul meu pe care ma semnasem:P. Am si o poza cu el. Ma gandeam ca anul acesta liceul va intra in renovare si nu il mai vedea decat poate la revederea de 10 ani. Dar cum traim in Romania, nici urma de renovare. Probabil asta li se va spune si copiilor copiilor nostri. Mi-e dor de orele de stiinte si de conversatiile de la sfarsitul caietului- o arhiva mai bine pusa la punct decat cea de pe mess. Asta ca sa nu mai spun de orele de arte. Sunt clasa a XII-a dar nu stiu cand am ajuns sa am 17 ani si aproape 8 luni.
uite cum se facu 21 august[ recunosc, a trebuit sa ma uit in calendar sa aflu asta]. tot ce stiu e ca miercuri am fost la fluoty unde i-am facut o farsa cu un cadou fals[ vezi poza] iar per ansamblu, seara a fost destul de ok. joi am dormit toata ziua iar azi... dimineata am facut o chestie draguta[ vezi poza2- opera de arta]. in afara de asta, e vineri si se simte deja o atmosfera incarcata. miroase a asflat incins. e 16.10[ ceasul de la pc e in urma cu 3 minute] si nu se aud zgomote de copii pe afara. culmea, nu e cod galben/verde/portocaliu. deci, unde e lumea?
Sigur mai ai telefonul acela ’’huge’’şi şmecher al tau. Mai ţii tu minte când râdeam noi de el şi spuneam că e cât o cărămidă? Ei bine, pe vremea aia... pardon, aceea [ suntem la filologie:-@ ] ţi-am promis - eu şi Mădă- că la ziua ta îţi vom aduce o cărămidă. Dar stai, nu te grăbi. Cam tot atunci tu erai într-o perioadă de criză[ pe care ai depăşit-o cu brio] al cărei nume începea şi se termina cu aceeaşi literă. Atunci te uitai la Mondenii şi visai la o ’’lammmmmă’’. Nu, nu te gândi că sunt Andreea Marin şi împlinesc astfel de dorinţe; nu, nu ţi-am adus o ’’lammmmă’’ şi asta din două motive: 1- dacă mă duceam la magazin şi ceream una, vânzătoarea sigur m-ar fi intrebat don’şoara, ce ganduri aveti??!!! Şi 2- nu aş vrea să ajungă în mâna ta o astfel de armă albă
Am 2 argumente aşa că potconcluziona. All in all sau, cum ar spune diriga, bref, ţi-am adus varianta gigant a telefonului tău. Să o stăpâneşti sănătos, să ai grijă de ea de ea şi să o aşezi la loc de cinste în camera ta. La nevoie o poţi folosi îentru sparul geamurilor dar să nu uiţi că vreau să te prezinţi cu ea intactă la revederea de 10 ani.
Dacă te vei hotărî să-ţi faci casă şi să o foloseşti, să o îngropi precum Manole pe Ana, să îi faci o poza.
M-am ţinut de promisiune, Bănele! TEL LU’ IONUŢ e al tău. Bateria durează cât să dai un beep deci e ok, nu are abonament deci are cartelă iar camera foto e ascunsă bine:P. Atât de bine încât nici cei din fabrică nu ştiu unde e[ adică nici măcar eu].
LA MULŢI ANI, MAJORULE!!!!
Cudrag, stimă, respect & consideratie,
Cristina
si m-am semnat, specificand ca semnatura mea va valora zeci, poate chiar mii de euro in viitor. ma gandeam sa numesc acea caramida "tel lu' Banel" dar am zis sa nu se supere. acum stiu ca nu s-ar fi suparat. efectul acestui "cadou": caramida e la loc de cinste in biblioteca lui:)). Sa ne traiesti, Banele!
