:-

Ar fi putut, daca ar fi vrut! Insa nu a vrut! la momentul acela i se parea ideal! era mult prea frumos! Era ceva mai mult decat o poveste! Ploua, cerul era gri, dar ei nu'i pasa! Asculta o melodie...iar gandul ei era...undeva...departe! Poate la seara ce urma sa vina... puteau sa schimbe multe...s'a multumit insa cu putin! cu niste clipe de fericire infime!
Intr'o alta seara, a realizat ca, de fapt, regreta multe lucruri; tot atunci a realizat ca mai are timp sa schimbe ceva, dar ii era frica...
I s'a spus, i s'a reprosat ca viseaza mult prea mult...acum era momentul cand simtea asta! lumea ei se naruia incetul cu incetul! mai lipsea picatura care avea sa umple paharul[sau incendiul care sa'i distruga castelul]...
Sta, se gandeste, ofteaza...si iar se gandeste...la ce a fost, la ce ar fi putut sa fie...asculta o melodie lenta, si plange! dar lacrimile nu i se zaresc pe obraji! si nici ochii ei albastrii nu sunt umezi! sufletul ei plange! sufletul ei se lamenteaza! Ea stie insa ca timpul este ireversibil! si mai stie ca rozul nu e chiar atat de roz! [TEORETIC...pentru ca proba practica a picat'o cu brio]
Sub masca zecilor de critici, se afla adevarul. Acum asculta, probabil, aceeasi melodie lenta...dar nu mai plange...pentru ca nimic nu se schimba asa! se mai uita pe niste poze...este urmarita de trecut! dar traieste in prezent! si vede viitorul prin ochi de copil! ceilalti isi continua criticile dar pe ea nu o afecteaza, stie ca, la urma urmei, daca rozul nu e chiar roz, nici negrul nu e atat de negru!